[01.06], [Democrația mănâncă virgule], [vomit de foame], [untitled], [Omul care nu poate să râdă] și [Sanatoriu homemade]

01.06

Aș dansa pe gazon în șlapi de gumă

Sau chiar desculță 

Și m-aș juca cu copilul gras al țigăncii 

Într-un moment întins ca guma de mestecat.

Undeva în timpul și spațiul potrivit ai fi și tu aici

Mi-ai da gogoși și țigări

Am înjura babe

Și am pleca la dracu-n praznic fără să spunem nimănui

Să fim iar prieteni pentru totdeauna,

Cei mai buni.

Când o să mai fie bunica așa tânără?

Când o să mai fiu eu așa copil

Să mă-ndop cu cireșe și zmeură

Să fac slime sau să urlu după tine la poartă?

Te rog mai vino pe afară

Măcar o dată,

Dacă e prea cald jucăm Monopoly sub pruni

Simt cum mi se bagă timp pe gât 

Până mă balonez și vomit puroi 

Și mint, că nu regret nimic.

---

Democrația mănâncă virgule

Cât mă obosește societatea asta 

Organizată atât 

De liniar 

Putrezește totul

Și se destramă la orice tentativă de conexiune

Pe care îndrăznesc să-mi pun buricul degetului mijlociu

În semn de scârbă 

Sau de ultimă speranță 

Prefăcută

Cei care încă îmi suportă prezența

Sunt la fel de nebuni ca mine

N-au nici spirit

Nici iubire în sensul comun al iubirii

Ci doar un sentiment lugubru de empatie.

Când vin de la cimitir 

Mă așteaptă pâinea cu pateu 

Și roșiile pompate ca un biceps al unui stereotip ce înfricoșează

Cerul e electrizat ca poezia slută din sufletul meu

Lumina udă mă sperie cum mă sperie vântul

În tandem cu copacii ieșiți

Cum ies și eu, ca om-poet

Din tipare.

Doar mă prefac

Că materializez o matriarhie funcțională

Ce nu mănâncă virgulele rockerilor fără casă.

---

vomit de foame 

pori înfundați sub straturi infinite de machiaj

praf 

smog

sex 

niciun pic de timp

industria fast-food

alcool

capitalism

de asta am eu acnee

și de asta nu mă mai iubești.

---

[untitled]

am visat că erai dumnezeu

și-mi porunceai timid dar exigent

să mă plimb roată prin pădure

în rochia mea cea mai bună

și în pantofi cu toc.

ce fetiș cu albă-ca-zăpada mai e și ăsta?

m-am întrebat supusă

neștiind că pădurea e inima ta,

iar tu dumnezeu n-ai voie să mă iubești.

---

Omul care nu poate să râdă

Parc. Tentativă de jogging.

Omul care nu poate să râdă e aici

Se pare că și lui îi place să alerge cu Alex Turner în căști

La apus.

De oamenii fără umor îmi e frică 

Dar lui îi plac

Frica

Lacrimile

Durerea de călcâi și

Fundul meu

Așa că fuge după mine.

E atât de rapid cu tenișii săi hidoși

Cu piercingul din sprânceană și cu chelia de spân

Încât ajunge înaintea mea

Mă așteaptă cuminte în baie

Vrea să facă sex cu mine 

Dar eu nu pot face sex cu oameni serioși

Deci mă pun turcește în cadă

Și îi spun bancuri cu blonde și evrei;

Schițează un zâmbet,

Apoi scoate un hăhă pocit dintre buzele cărnoase –

Așa l-am ucis pe omul care nu poate să râdă.

---

Sanatoriu homemade

când vine maică-ta acasă

te țucă puiu’ mamii

îți trece tot

uiți și de fata dezbrăcată din dormitor

o chestie de-a mea e că sunt un health freak

cu sufletul plin de vicii

o chestie de-a ta e că nu suporți când fumez 

și că înjunghii frenetic fiecare crăpătură a dulapurilor

îmbrăcat în pantalonii mei scurți denim

tu chiar crezi că monștrii sunt ceva palpabil.

și râsul psihopatic e tot o chestie de-a ta

cum rimelul scurs și blush-ul crispat

sunt trăsăturile mele de joker

împreună am fi protagoniștii perfecți ai unui film cu nebuni din anii ‘90.

---