1. bad acid trip
(Anca Ioana Câdă)
-fragment-
cu un vision board
suficient de încărcat
încât să smulgă boldurile din perete
demoazelă turbulentă,
prima inter pares cu aspirații înalte
și școala vieții
te zăresc pe tine –
numai bun de insistat cu puțină depravare provizorie
în viața mea meticulos orânduită
te poftesc la un târg pierzător:
viața mea pe mâna tripului tău cu dmt
17 august cu puțin suzuki offroad
prin hârtoapele de pe dealul cu pricina
dă-mi mâna și hai să spargem rutina cu
ample momente de impulsivitate nocturnă
hybrisul tău rânced
și respirația tulbure din lift
și chipul din oglindă
și riscurile gratuite, așteptarea subsecventă
și destinderea mensuală
și expectativa unor momente deficitare de luciditate
erotică
în care pur și simplu să mă c o n ș t i e n t i z e z i
și senzația că mereu scăpăm ca prin urechile acului
pentru că suntem the it couple într-un oraș
foarte puțin pretențios
busola mea morală se zbate steril
în nopțile în care tu urmărești dragonul
iar eu nu știu de unde să te culeg
și prima femeie din viața ta care mă folosește întru
răscumpărarea greșelilor fiului răzgâiat
și fiul răzgâiat care mă folosește drept poleială
iată-mă prinsă-ntr-un triunghi oedipian bizar în care
tustrei ne plantăm mâinile la ochi, la gură, la urechi
dar pe mine nu mă iubește nimeni –
escrocherie de la distanță
m-ai zgâriat pe suflet când mi-ai înșelat încrederea
în noaptea aia
și cam așa se creează precedentele
dimineață
am închis ușa după mine în negare
știam că mă mint și nicidecum frumos
în ce sertar periferic am abandonat amintirile astea
doar ca să le extirp în cele mai nepotrivite momente de masochism
și seara în care m-ai invitat la concert și m-ai abandonat
printre străini ca să-ți faci mendrele
psihedelice
am ieșit din colectiv, erai cu dealerul de la colț
mi-a sărit un șobolan peste picioare și
adevărul e că m-am simțit umilită
și modul ciudat cum îți aranjai cearșaful
și cum îi făceai pe prietenii tăi să se simtă oameni mai mici
în comparație cu bărbatul din tine
și rendezvous-urile ilegitime din regie
și cum îmi dădeai mereu de înțeles că inoportunez
și codependența cu prima mea dragoste neconsumată
am simțit cum mi-am pierdut capul
preț de câteva luni
până când m-am uitat la ceas
și ceasul era că întârziasem cam mult
și umilința e o rană încă purulentă peste ani
Leave a comment