***

am citit într-o carte cu sfinți

cât de frumos e să-L minți

și El să te creadă

ce joacă e să te ascunzi

pentru ca El să te vadă

cum e să-L răstignești

și El să-ți zâmbească

am citit într-o carte cu sfinți

despre desăvârșita

înțelepciune

omenească


***

toamnă

dumnezeule

atât

că mai mult de-atât chiar nu

putem

restul zilelor fă-le zacuscă

toarnă saramură

fă-le gem

sparge-le precum se sparge

lemnul

cu un trosnet grav

definitiv

toamnă

dumnezeule

atât

nu putem

e singurul motiv


***

era toamnă încă

dumnezeu

dormea dus

la căpătâiul meu

l-am trezit să îi arăt cum cade

frunza din livadă

uite bade

spune dumneata

nu e păcat

să lași pomu’ iarna dezbrăcat

a zâmbit

a plâns

iar a zâmbit

crede mi-a șoptit într-un sfârșit

am crezut

și-atunci prin livezi

au crescut la loc

frunzele verzi


***

îți amintești

venise toamna

cuvântul frunză acoperea

complet

cuvântul trotuar

stam zgribuliți pe o bancă

în parcul orașului

înghițind fără milă

clătite cu urdă

și cu mărar

iubirea plecase în țările calde

urma să stea la soare

să se scalde

sufletele rămase singure oftau

mai vrei o porție

te-am întrebat

mai vreau


***

să nu dai te rog cu piatră

în îngerii care latră

când trec suflete hai-hui

prin ograda știi tu cui

mai bine te-nchină

la cât ți-a rămas

din

lumină


***

te trezești așa

zaharisit

cu o toamnă dureroasă-n

coaste

savurezi o ceașcă de cafea

spicuiești din știri bune sau

proaste

totu-i gri

cum a fost ieri

în fine

uite-un pic de soare

va fi bine


***

îți bei cafeaua

undeva departe

o bunicuță molfăie căpșuni

desprinzi din raftul doi ușor o

carte

pe care aveai de gând s-o

citești luni

dar nu-i nimic

nici astăzi nu-i târziu

o muscă a plonjat pe tastatură

pe x cu-n bobârnac o faci

crochiu

totul cu-n gest mecanic fără

ură

cum fără ură-s toate pe pământ

cafeaua are gust ușor curbat

bineînțeles o să mă-ntorc în pat

posibil să visez că nu mai sunt

căpșuni

pe niciun câmp din univers

chiar dumnezeu un pic

e-ngândurat

pe un pământ cu gesturi fără

ură

să se apuce iarăși de creat

căpșuni

și muște pentru tastatură

sau

să se-ntoarcă lângă mine-n pat

și să viseze mult în rând cu

mine

că a desprins o carte de pe raft

că e o zi de luni

că-i totul bine


Leave a comment

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *