***

Tampoane pentru sîn

Scutece

Ulei de cocos

Liste infinite de cumpărături

Ceai pentru alăptat

Ser fiziologic

Comprese sterile

Sutienul meu roșu din dantelă și mătase

Abia îmi acoperă sfîrcurile

Sînii mă dor și devin grei cînd copilul începe să plîngă

Mă dau cu ruj

Îmi pun haina de blană

Am o întîlnire la prînz

Plec singură de acasă

Laptele începe să-mi curgă încă de la primii pași

Nu mă simt vinovată

Totul va fi bine

Copilul este pe mîini blînde

Cele mai blînde după ale mele

O sirenă de ambulanță sparge haosul din mintea mea

Îmi comand paste cu sos ragu

Și un pahar de vin roșu

Un bărbat străin din restaurant mă privește cu dorință

Credeam că am uitat cum e să fii privită așa

Îmi pun mîinile pe abdomen

Încă mai simt mișcările fetiței mele

Călcîiele ei pe care acum le pot săruta în voie

Are tălpile și palmele reci

Ca mine

Strănută precum o pisică

Tot ca mine

Adoarme în poziție de broscuță pe pieptul meu

E alintată previzibil

Pisicuță

Buburuză

‘Epuraș

Suflețel

Porcușor

Cîteodată măgăriță

Prînzul meu în oraș durează mai puțin de două ore

Mă întorc spre casă aproape alergînd

Am o poftă nebună

Să o văd căutîndu-mi sînul

E o senzație eminamente carnală

Am genunchii moi

Urechile reci

Bate un vînt de iarnă

Neașteptat pentru ianuarie

Cînd eram mici

Prima lună din an era pentru bătaie cu bulgări

Și îngeri de zăpadă

În prima zi din ultimul an al mileniului II

Am pătat zăpada cu sînge

Mi-era cald și teamă

Știam că devin femeie

O pată mică

Roșie

Într-o iarnă imaculată

Douăzeci și patru de ani mai tîrziu

Maratonul spre casă

Unde mă așteaptă o bucată din mine

Organ vital capabil să trăiască în afara corpului

Femeia care a devenit mamă

Încearcă să nu uite că e femeie

Recapitulăm

Sutien din dantelă și mătase

Ruj

Haină de blană

Buze distante care îmi deschid ușa

Și îmi șterg fruntea

Mîinile lui pe care le-am iubit

Cele mai blînde mîini după ale mele

Ridică fetița în aer

Eu le aduc lor frigul în obraji

Recunosc un miros pe care l-am adorat

(încă îl amușinez

ca un cîine de vînătoare

Loial)

Și unul de la facerea lumii

Noi doi am făcut lumea

Cînd credeam că știm doar să o desfacem

---

***

Îmbătrînesc și amintirile mi se strîng sub unghii

Pămîntul pe care-l amestecam cu apă să fac pîine

Mă jucam de-a mama și copilul cu vecina mea

Pe terenul de fotbal din fața casei bunicii

Dezlipeam perechile de vaca-Domnului

Care se împreunează timp de o zi

Suflam în aripile gărgărițelor

Gărgărițărițăzboarănpoieniță

Desfăceam frunzele macilor

Înainte de vreme

Ne dădeam jos chiloțeii și ne priveam curioase

De parcă doar ce avea cealaltă era adevărat

Cîdeodată mă ascundeam

Sub masa bunicii

Cînd tata venea să-i șteargă mamei

Vînătăile de sub ochi cu promisiuni

Pe care și le ținea pînă data viitoare

Verile treceau te miri unde

Zilele se făceau din ce în ce mai mici

Ca ochii noștri în lumina orei de aur

Prima zi de școală a fiecărei toamne

Mirosul de lemne arzînd în burțile caselor

Din care au plecat copiii să-și găsească viața în altă parte

Viețile adulților par să nu fie niciodată la locul lor

Iar locul lor e imposibil de identificat

Sînt o poetă fără operă

Am doar biografie

---