*

Ai 18 ani

Și dosar penal

cu mirosul proaspăt al canalizării.

Curele

peste fundul gol.

Urme de steluțe

pe suprafața ternă

și venoasă.

Coridorul,

Rangă metalică

acoperită cu sânge

și rahat.

Mâini schingiuite

Trupuri înlemnite

de bătaie.

Naive și rotunde chipuri

fără asemănare.

Violul încununa lasciv

Boema.

Burți revărsându-se

peste cureaua care se deschide

strivind trupuri firave.

Libertatea

A devenit un clișeu,

o grețeoasă scuipătură

din fălcile grăsane.

E roșu-n cerul gurii

până-n crăpătura tălpii.

Galbenul fanatic,

Albastrul plin de ifose

s-a șters de pe obraz.

Ai vrut

ce n-au avut

ei:

Salvare.

---

Erai linia groasă de dermatograf.

Încrucișarea aproape inexistentă

a mâinilor mele blegite

pe propriul stern.

Explică-mi de ce nu pot fi singură

responsabilă de mine.

Sunt un mort ascuns în gata propriei

neputințe.

În sala de așteptare

își continuă descompunerea

mii de rebuturi sociale.

Liniile de demarcație

ale propriei mele făpturi

m-au ucis cu fiecare gând

izvorât din ură,

cu ură,

pentru ură.

Mi-am mutilat chipul

care elibera mirosul cald

al naivității.

Luând cuțitul

am curățat fiecare por

neadmițând posibilitatea

unei erori de program.

Degetele ce erau menite

de a fi topite pe clapele de pian

au fost zdrobite.

Am vrut picioare mai slabe,

Ustensile facilitare

în pervertirea de suflete.

A meritat oare renunțarea la sine

pentru un soclu de granit?

---

Primul gând

Nu mai apuc

să ajung la 20.

Voi muri înghițind țeava rusească

Oțel sau carne.

S-a risipit în egoismul propriu

Empatia.

E valabilă

doar cât stai cu valiza

la ușă.

Știam că în timp

ce eu dădeam scroll

în mod frenetic

căutând o nuanță

ideală

de ruj

Aceeași fată

cu aceeași gură

într-un oraș distrus

își varsă rugăciunile.

Pe ultimul drum

Vrei să fii frumoasă.

---

Te vei întoarce.

Vase nespălate

cu urme de sos de roșii

au hrănit fungii.

Acum emană spori

ca prunci defecți

ai aerului mort.

Geamul din PVC

Instalat cu 2 zile înainte.

Obișnuiam să-mi văd speranțele

Zdrobind orizontul.

Acum.

Fumul gros

e tapetul nou.

Peisajul va rămâne neschimbat

murdar

chinuitor.

Sunt aici.

Și am noroc

că poate

mai apuc

Să-mi spăl vasele.

---