(Monica Tonea) Cred că m-am născut ciufulită. Când eram mică, mama mă pieptăna, îmi împletea codițele lungi și mă trimitea la școală ca scoasă din cutie. Nu știu cum, în scurt timp, aspectul meu îngrijit se deteriora, nici acum nu-mi explic prea bine cum ajungeam în stadiul ăsta. Îmi aminte

(Rodica Bretin) Cu toată aglomeraţia de pe străzi am ajuns cu zece minute mai repede. Aleile Grădinii Zoologice erau pustii. Animalele dormitau, unele la soare, altele în igluurile de ciment ce se voiau vizuini, scorburi, bârloguri… M-am oprit în faţa unor zăbrele: Panthera tigris altaica.Tigrului si

(Cristian Vicol) În anii ’90, oglinda românilor a fost ecranul televiziunii de tranziție, adică o combinație grotescă de știri despre inflație galopantă, despre mineriade, despre jocuri piramidale. Salvarea a venit din bazar, în care am renăscut îmbrăcați în spandex multicolor, avataruri kitsch

(Adamantha Rev) Am aşteptat până am devenit noi înşine o aşteptareorele ne trăiesc furibundemuştele se aşază pe structura zileiîn casa oaselor răspunsurile sunt mlaştinistele ne privesc în mişcarea lor circularăuneori mai lasă să le scape câte unsimbol ne chinuim să-l descâlcimaruncându-ne

(Alexandru Lăcătușu) imersat într-un clip YouTube cinetranspune pe foaie zgomot primitdintr-un skatepark la amiază (?) Pentru a citi tot articolul dă click aici.

(Teodora Vasilescu) dincolo de blândețea cu care poți să te iubești – suficientcât să stai departe deorice te poate face să plângiși e OK o vreme nu plângi delocpână când

Planeta Babel: Anca Smărăndache – la un simplu search pe google aflăm că desenează de când se știe. Cum vedea micuța Anca lumea prin creion și pensulă și cum o vede acum Anca Smărăndache, ilustratorul cu experiență și admirat atât de cei mici, cât și de cei mari?Anca Smărăndache: O vedeam

(Miruna Romanciuc) I touch your faceașa cum ating butonul de la cameratelefonului și așteptca imaginea să devină clarămove further awayși o fac. aranjez spațiul cu mâinilenu vreau să aibă colțuri în caresă te lovești. distanța e un airbag explodat Pentru a citi tot articolul dă click aici.

Am observat că la noi „grup literar” e de multe ori sinonim cu „gașcă literară”. De ce se întâmplă asta? Când „grupul” devine „gașcă”? Pentru că, până la urmă, sunt două lucruri diferite, chiar dacă la o primă vedere pot părea identice. Le desparte o linie firavă, vizibilă do