[a șasea poruncă] și alte poeme

a șasea poruncă

mă abat de la reguli și                                                           

spintecat de greșeli

lutul dinăuntru-mi

se surpă.

---

noiembrie

în ochii noștri se lasă

același cer

peste care norii trec cu nepăsare.

noiembrie e luna tristeții,

e gardul de mărăcini

în care din sufletul zdrențuit

rămâne un petic

din el ciugulind vrăbii flămânde,

dar asta n-ar fi nimic…

doar faptul că suntem imperfecte

victime ale vieții doare.

---

soporific

urmăresc un film

cu mine străbătând

orașe cunoscute

prin care n-am fost

niciodată și adorm.

totul se termină

ca mai toate filmele

în coadă de pește…

e întuneric în sală

iar liniștea umblă

în picioarele goale

kонец.

---

din nou

m-am născut din nou

și petrec, beau și uit de frig.

inima am învelit-o în hainele

de moarte ale tatălui

și beau din nou și uit

mărturisesc

și e așa o liniște

încât aud moliile cum ronțăie

și uit din nou.

---

dumnezeului

e de prisos să pui întrebări

mergi mai departe și ascultă cum

sub pleoapele dimineții

suspină un cal biciuit.

---