[***aerul se va termina] și [***între noi]

***
aerul se va termina dar nicidecum într-un scenariu postapocaliptic 

apărut pesemne din tușele delirului psihotic

voi respira pentru câteva clipe dintr-o pungă de plastic apoi

voi deșuruba borcanele pentru a inhala resturile oțețite ale perdelei de amintiri

întâi și-ntâi voi clasifica pe mărimi descrescătoare greșelile de ortografie din toate caietele de la școală pentru

a pricepe că niciodată în viață faptele nu sunt congruente, că nu există compensare și că e 

mult mai sănătos să visezi armonios decât să înjuri

voi căuta soarele cu razele prelungite în afara foii de hârtie desenate

pe furnirul băncii de la școală

luați loc în băncile voastre și păstrați liniștea

am văzut oameni fericiți și nefericiți care confundau ascensorul clădirilor zgârie-nori cu altarul și

altarul nu avea niciodată butoane

nu intra deloc în revizia anuală obligatorie

care credeau că dacă mănâncă peștii

cu tot cu cap și solzi

vor fi salvați de la nebunie


***

între noi vom vorbi citind toate cuvintele invers și la urmă 

de pe buzele noastre le vom îndepărta cu șervețele degresante. în strădania comună un cuvânt 

s-a rănit la genunchi, uitându-și complet semnificația

ca atunci când criminalul, după fiecare crimă, intră în bar ștergându-și picioarele unul de altul sau pe preșul de la intrare

cu intenția de a bea cât mai multe sucuri de zmeură pentru spălarea continuă a sângelui

o juisare întreruptă tocmai de un alt cuvânt ce ateriza pe pervazul nostru 

însoțit de un stol de bufnițe

cuvântul care nu mai respiră

cuvântul care nu mai exprimă adevărul și

care se poate întrebuința la nevoie în locul tuturor numelor proprii din lista lui manole


Leave a comment

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *