[***aerul se va termina] și [***între noi]
***
aerul se va termina dar nicidecum într-un scenariu postapocaliptic
apărut pesemne din tușele delirului psihotic
voi respira pentru câteva clipe dintr-o pungă de plastic apoi
voi deșuruba borcanele pentru a inhala resturile oțețite ale perdelei de amintiri
întâi și-ntâi voi clasifica pe mărimi descrescătoare greșelile de ortografie din toate caietele de la școală pentru
a pricepe că niciodată în viață faptele nu sunt congruente, că nu există compensare și că e
mult mai sănătos să visezi armonios decât să înjuri
voi căuta soarele cu razele prelungite în afara foii de hârtie desenate
pe furnirul băncii de la școală
luați loc în băncile voastre și păstrați liniștea
am văzut oameni fericiți și nefericiți care confundau ascensorul clădirilor zgârie-nori cu altarul și
altarul nu avea niciodată butoane
nu intra deloc în revizia anuală obligatorie
care credeau că dacă mănâncă peștii
cu tot cu cap și solzi
vor fi salvați de la nebunie
***
între noi vom vorbi citind toate cuvintele invers și la urmă
de pe buzele noastre le vom îndepărta cu șervețele degresante. în strădania comună un cuvânt
s-a rănit la genunchi, uitându-și complet semnificația
ca atunci când criminalul, după fiecare crimă, intră în bar ștergându-și picioarele unul de altul sau pe preșul de la intrare
cu intenția de a bea cât mai multe sucuri de zmeură pentru spălarea continuă a sângelui
o juisare întreruptă tocmai de un alt cuvânt ce ateriza pe pervazul nostru
însoțit de un stol de bufnițe
cuvântul care nu mai respiră
cuvântul care nu mai exprimă adevărul și
care se poate întrebuința la nevoie în locul tuturor numelor proprii din lista lui manole
Leave a comment