[Altar] și [Doar un nimb nu se știe al cui] de Valeria Barbas

Altar

Domnul Nicolae

– șofer ruta Cobani–Glodeni

stagiu de 20 de ani

are 4 cruci pe parbriz

fixate-n cerul albastru

în transă

intens pendulând

Prima, bizantină, pentru accidente cerebrale

a doua, malteză, pentru accidente vasculare

a treia, rusă, pentru accidente elementare

și 2 cruci legate cu sârmă la oglindă

cu o mai mare putere

pentru accidente accidentale

de pe a doua cruce Iisus a căzut

și s-a pierdut undeva.


Doar un nimb nu se știe al cui

Am visat-o pe străbunica Ecaterina prima dată

în bluză maro cu ornament, dreaptă

smerită, pieptănată, subțire și oarecum blajină

Ecaterina Zelinski după tată, de origine polonă

Ecaterina Fediko după soțul ucrainean

cu care a avut două fete

dus în Siberia la al Doilea Război Mondial

întors la Călărași cu o nouă familie din Siberia

acasă nu l-a mai primit, bunica Catea

era din 1912

cosea halate albe

cele mai albe halate

fierte cu amidon

halate-statui din care s-ar face o armată

avea 2 degete – lopată

unul strivit la mașina de cusut

altul – la moară

bătea mătănii în fiecare seară

mulgea vaca

alăpta copii la războiul mamelor rămase fără lapte

mucenița Ecaterina

pentru mucenicul Mihail, mucenița Natalia, mucenița Tatiana, mucenița și mucenicul și mucenița și mucenicul

AminAminAmin

avea o icoană de lemn, care încăpea în palmă

neagră și lipicioasă de funingine,

doar un nimb nu se știe al cui

cânta când a fost să moară Ștefan și la Putna clopot bate

nu mi-a vorbit niciodată în rusă, straniu

astă noapte mi-a zis

„здесь света нет”[1]


[1] „Aici nu este lumină.” (Cuvântul „cвет” în rusă are sens dublu de lumină și lume/omenire.)


Leave a comment

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *