[Altar] și [Doar un nimb nu se știe al cui] de Valeria Barbas
Altar
Domnul Nicolae
– șofer ruta Cobani–Glodeni
stagiu de 20 de ani
are 4 cruci pe parbriz
fixate-n cerul albastru
în transă
intens pendulând
Prima, bizantină, pentru accidente cerebrale
a doua, malteză, pentru accidente vasculare
a treia, rusă, pentru accidente elementare
și 2 cruci legate cu sârmă la oglindă
cu o mai mare putere
pentru accidente accidentale
de pe a doua cruce Iisus a căzut
și s-a pierdut undeva.
Doar un nimb nu se știe al cui
Am visat-o pe străbunica Ecaterina prima dată
în bluză maro cu ornament, dreaptă
smerită, pieptănată, subțire și oarecum blajină
Ecaterina Zelinski după tată, de origine polonă
Ecaterina Fediko după soțul ucrainean
cu care a avut două fete
dus în Siberia la al Doilea Război Mondial
întors la Călărași cu o nouă familie din Siberia
acasă nu l-a mai primit, bunica Catea
era din 1912
cosea halate albe
cele mai albe halate
fierte cu amidon
halate-statui din care s-ar face o armată
avea 2 degete – lopată
unul strivit la mașina de cusut
altul – la moară
bătea mătănii în fiecare seară
mulgea vaca
alăpta copii la războiul mamelor rămase fără lapte
mucenița Ecaterina
pentru mucenicul Mihail, mucenița Natalia, mucenița Tatiana, mucenița și mucenicul și mucenița și mucenicul
AminAminAmin
avea o icoană de lemn, care încăpea în palmă
neagră și lipicioasă de funingine,
doar un nimb nu se știe al cui
cânta când a fost să moară Ștefan și la Putna clopot bate
nu mi-a vorbit niciodată în rusă, straniu
astă noapte mi-a zis
„здесь света нет”[1]
[1] „Aici nu este lumină.” (Cuvântul „cвет” în rusă are sens dublu de lumină și lume/omenire.)
Leave a comment