Anatomia moralei: o explorare în lumea valorilor din romanul Ora cinci și șapte minute de Dumitru Crudu
Mai întâi țin să îi mulțumesc autorului, Dumitru Crudu, pentru această carte surprinzătoare. N-am mai citit ceva asemănător și care cu siguranță va mai sta pe polița cărților la care am să revin. Titlul cărții, Ora cinci și șapte minute, este destul de incitant, pentru că te motivează pentru lectură pentru a-ți răspunde: de ce anume acest timp atât de precis, ce indică acest detaliu? Dorești să găsești răspunsul și știi că o vei face doar dacă citești cartea. Da, din adnotația de pe verso a cărții cititorul găsește explicația: „ora când a început războiul din Ucraina”, când parcă s-au anulat toate idealurile și speranțele de realizare a oamenilor antrenați în cea mai mare crimă împotriva umanității, de către niște indivizi care încă își zic oameni. Da, ora cinci și șapte minute poate fi un timp neînsemnat pentru unii, dar pentru alții va marca un timp tragic, nu o vor mai putea uita niciodată. Exact la fel simt și eu: nu cred că voi mai putea șterge cartea din memorie, pentru că reflectă evenimente care fac parte din viața noastră, destinul poporului nostru urmărit din trecut până în prezent.
Lectura acestei cărți, în opinia mea, ne pregătește foarte bine pentru viață, care, după cum vedem, nu se arată prea luminoasă și sigură, ci ne pândește prin diferite provocări, ne surprinde printr-o realitate dură, uneori chiar crudă, o realitate violentă, care sedimentează fricile umane transmise din generație în generație. Autorul a reușit să realizeze o narațiune dramatică obiectivă despre destinele familiilor basarabene aflate în calvarul deportărilor ce-au făcut parte din politica de deznaționalizare aplicată de Imperiul Rus în Moldova sau prin războaiele declanșate, precum este cel din prezent. Așadar, acest volum este ca o carte de istorie și o reflecție asupra prezentului, carte care m-a făcut să înțeleg cu mai multă claritate și empatie atât biografia crâncenă a Basarabiei sovietice, cât și terorile care se desfășoară acum lângă granițele noastre.
Tema care m-a sensibilizat cel mai mult prin valoarea ei intrinsecă a fost cea a familiei și componentele ei morale: părinți, copii, bunici, afecțiune, grijă, dor. În timpul lecturii, am realizat cât de mult înseamnă pentru mine valorile familiale promovate de poporul nostru, pe care-l consider unul extrem de iubitor și devotat familiei. Relația înduioșătoare dintre Alexandru și mama lui întruchipează valori sincere de devotament și grijă, dând dovadă de puritatea sentimentului de iubire dintre o mamă și copilul său, chiar și în cele mai chinuitoare timpuri.
Valorile morale reflectate în roman nu se rezuma doar la familie, acestea explorează și relațiile dintre elevi și profesori, precum observăm încă de la începutul cărții, admirația cu care îl privește Alexandru pe profesorul său de istorie Pavel Ivanovici Nicolau, „pe care pur și simplu îl adula, istoria fiind materia sa preferată”, deoarece „modul lui Nicolau de a preda istoria i se părea foarte spectaculos”. Exemplul profesorului l-a determinat pe Alexandru să devina și el profesor de istorie să poată preda într-un mod nonconformist, exact precum credea că predă Pavel Ivanovici Nicolau. Cred că aceste momente au o importanță aparte în viața unui elev, care are nevoie de modele convingătoare de adevărate personalități pentru a și-o forma pe cea proprie. Dar, în acest caz, modelul a fost fals, profesorul fiind un colaboraționist cu puterea sovietică și un trădător. Iar descoperirea adevărului l-a descurajat cumplit pe Alexandru.
Un alt personaj model pentru elevi este și Muza Pavlovna, pe care am admirat-o și eu, pentru că mi-a amintit de profesoara mea de limba română din clasele gimnaziale, care m-a primit cu căldură în casa ei, mi-a dat sfaturi, discutam ore în șir, am plâns și am râs împreună și acum nu încetez s-o vizitez când mai ajung prin satul natal. De aceea, Muza Pavlovna, profesoara de literatură universală a lui Alexandru, m-a sensibilizat atât de mult. Profesori precum Muza Pavlovna, clădesc personalitatea elevilor și-i îndrumă în a aprecia chiar și cele mai neînsemnate lucruri ale vieții. Acești doi profesori au jucat un rol important în viața lui Alexandru. După o lecție despre Al Doilea Război Mondial ținută de Pavel Ivanovici Nicolau, Alexandru se hotărăște să devină profesor de istorie, iar la o cană de vin în casa Muzei Pavlovna, se decide să devină scriitor.
Așadar cartea Ora cinci și șapte minute a fost pentru mine o experiență de a departaja și de a înțelege valorile vieții de nonvalori, fiindu-mi un ghid foarte prețios.
Ana Maria Guțu este elevă în clasa a XII-a A la IPLT „Onisifor Ghibu” din Chișinău
Leave a comment