Andrei Dósa, Multă forță și un dram de gingășie, Polirom, 2021
(Romeo Aurelian Ilie)
Multă forță și un dram de gingășie poate fi socotit un roman hibrid, o combinație între bildungsroman și studiu antropologic, și aceasta întrucât urmărește două teme majore: pe de o parte, formarea tânărului Dósa, din adolescență până la statutul de tată, iar pe de altă parte, modul în care secuii, ungurii din Ardeal și cu precădere cei din așa-numitul Ținut Secuiesc, se raportează la români și la România, pentru această a doua direcție, reprezentativ fiind personajul Atti, „masculul alfa” al grupului, prietenul și „modelul” de viață al tânărului Dósa, un tip care urăște românii la modul visceral și „propovăduiește” din tot sufletul supremația ungurilor și dreptul Ungariei asupra Ardealului. De altfel, plecând de la aceste două teme, am putea spune chiar (firește, în glumă), că romanul ar fi putut avea foarte bine alte două nume, în trend cu vremurile „cibernetice”: fie Expectativa luminoasă 2.0, fie Ce spun ungurii despre români 2.0 (parafrază după volumul Ungurii despre români, de Melinda și Sorin Mitu, Polirom, 2014). (…)
Pentru a citi tot articolul dă click aici.
Leave a comment