[Aș vrea să mă ocup de ploaie], [***Te plac] și [***În lumea]

Aș vrea să mă ocup de ploaie

Aș vrea să chem aburi la mine

Să-i convertesc în picături

Să fac o ploaie de rubine

Să umple-n lume seci spărturi

Cu ploaia vreau să mă ocup

Să cadă des pe ochi uscați

Durerea vreau să le-o astup

Celor ce-s prea îndurerați

Aș vrea să fac în Alchimie

O transformare uimitoare:

S-atrag. Să-mi vină lacrimi mie

Și-apoi să le preschimb în ploaie

---

***

Te plac și te ador un pic așa

Când plouă și când ninge sau când nea

Împodobește iarba verde-mușama

Întinsă colo sus pe strada mea

Te-admir și te privesc drăgălios

Când becu-n stâlp arde misterios

Sau când timid pe cerul alb noros

Se varsă-albastrul tău din ochi, frumos.

Te văd, te simt și te miros subtil

Și simt că ai un iz așa…divin

E frig afară când e cer senin

Dar lângă tine doare mai puțin.

---

***

În lumea ce se ‘năruie sălbatic

Eu te iubesc așa ca un nebun

Și-n universu-acest’ electrostatic

Eu nu știu ce-are rost să îți mai spun

‘N-acest decor albastru pământesc

Îmi vin în minte atâtea lucruri sfinte

Și eu, din tot, prefer să zăbovesc

La mintea ta, la corpul tău fierbinte.

Nimic nu mă mai chinuie acum

Nimic nu mă amuză, nici constrânge

În schimb, când mă gândesc la gura ta

Eu jur pe nori, îmi vine doar a plânge.

---