[azi dimineață am mers la biserică crezând că e un loc bun pentru a-mi face prieteni] și alte poeme
azi dimineață am mers la biserică crezând că e un loc bun pentru a-mi face prieteni
îmi amintesc secvența
acum un an vara pe drumul ăsta
mă întorc de la frizeria numită
Frizerie
prima oară când mi-am făcut mullet
ce sexy mă simțeam
încă mă simt
sfântul daniel a fost aruncat în cușca leilor
și leii i-au lins mâinile și tălpile
eu
la ceainărie în curte
pierdut
la sfertul vieții mele
am fost întâmpinat de un pisic mustăcios
care a venit repede-repede la mine
și când am întins un deget
s-a pus pe spate și s-a alintat amarnic
urmează o călătorie lungă
cât o lumânare pentru morți
dacă introduci o poezie într-un arcade cabinet
când grijile și gândurile intruzive
se așază unele peste altele
tot ce trebuie să faci e
să pui un bloc de
toată lumea te urăște de fapt
și ți-o ascunde
peste unul cu o formă diferită dar complementară
dacă
nu faci totul perfect nu meriți să trăiești
de exemplu
ca să construiești un bloc complet
care să se dizolve după
ca în tetris
ok bogdan dar până la urmă cât mai poate trăi poezia asta a murit biografismul de mult și nu poate trăi nici postbiografismul ești învechit și o să ți-o ia alții înainte care fac postări pe fb mult prea lungi pentru cineva cu adhd ca tine să le citească (spui asta dar vara asta ți-ai propus să citești ulise – poate de fapt e doar tocilărime și asta e problema mea cea mai mare) trebuie să creăm ceva nou și nu mai e loc de tine bogdane și e foarte ok și asta fă un pas în spate și lasă vocile celorlalți să rimbombe în văzduh ca tunetele (sau scrie despre cum ești asexual deși 40% din lume nu te va crede și după o să trebuiască să îți justifici existența) poate chiar e o barbaritate să mai scrii poezie după auschwitz a zis-o bine adorno
sau după ce ai făcut 6 luni terapie
după ce te-ai îndrăgostit a 100-a oară
după ce ai mâncat un prânz copios
cu somon la ofertă luat din lidl
când știi că pe strada ta de 3 ani
vezi același om al străzii
(dar trebuie să mă asculte cineva chiar
și când nu îi fac să râdă)
am visat că făceam un film cinéma verité
cu iubita mea și wilmark hernandez
juratul de la dansez pentru tine
voi mai țineți minte cum
ștefan bănică jr.
îi spunea lui wilmark
micuțul wil?
asta e rasist sau am stat eu prea mult
pe net?
cât de sentiment mai e un sentiment
odată ce îl conștientizezi și raționalizezi
toate sentimentele noastre sunt de fapt rațiuni
reacții ale minții la stimuli exteriori
pe care le poți controla dacă înveți cum
dar asta doar dacă urăști idealismul
💖VIAȚA MEA IDEALĂ💖:
– liniște animăluțe dragoste
– inima mereu ușoară să plutească deasupra cutiei toracice
Leave a comment