[barbut cu mine (pe mine)], [x7] și [poeta mundis aut homini doloribus]

barbut cu mine (pe mine)

este momentul pe care l-ai aşteptat de ceva timp
termini facultatea cu brio şi nu ştii să învârţi viaţa ca banii la pacănelele din faţa şcolii

tot efortul tău intelectual se duce pe
Dâmboviţa în jos
că n-ai fost în stare să te naşti într-o familie boierească cu bişniţe la Teleorman cu porci spre exemplu

ia şi îndură cum e să fii om
să lucrezi
să te trezeşti devreme
să fii înlocuibil
nici de mirare că toţi aspiră la supraoameni şi dumnezei de piatră ponce
nu vezi oameni ce vor să fie oameni printre oameni
tre’ să fii nebun altfel

te-ai angajat în sfârşit după 3 ani de căutări
şi chiar e mai uşor să găseşti un submersibil vraişte decât
un job într-un capitalism stângaci ca-n România
nu e de mirare că tinerii îl vor pe Marx tătucă
în timp ce se şterg dimineaţa cu hârtie capitalistă Zewa cu lacrimi amare-n ochi drept manifest lat(r)ifundiar

iar ţie-ţi dau lacrimile pe nări de fericire că ai să ai primii tăi bani şi ai să rupi lanţul ombilical
ce te ţine dator de părinţi că eşti în viaţă şi ok decât mort pe străzi de la cioatele legale

8 ore jumate pe 18 beţe te demasculinizează puţin şi
simţi nişte sportivisorana şi sportiviandrew respirând în ceafa ta
nu vor să pierzi lupta cu interfaţa ta mundană indusă din copilărie
te ridici şi pleci şi bagi blană la căşti cap şi pajură cap şi pajură
să te descotoroseşti puţin de orizontul sartiran al probabilităţilor

cea mai strălucită idee a fost să te duci la cazino
să joci 8 ore pe zi chestii probabiliste pe ochii diavolului altora
mă face asta un diavol sau un sfânt ce vrea să profite de adicţiile altora ca să-şi câştige existenţa?
doar nu joc alba-neagra peste Tamisa, ţ na mai folt enimor
în Rai şi Iad singurul curs valabil este cel al vieţii damnaţilor efemeri
vă amăgiţi aiurea prin religie când nu citiţi scripturile şi condiţiile de folosire a capitalului
stai departe de economie, stai departe de posibilităţi
singur ţi-ai pus viaţa la negoţ, fără să negocieze cineva pentru

este jobul o adicţie impusă de mica burgezie contemporană pentru a putea subzista sau

suntem prea creduli pentru a transcende cadrul pactual de servicii, să ne realizăm în autarhia noastră?

o felie mică de pizza e mai grea decât absenţa ei
adu pe lângă o bere şi viaţa-i bună până mori
eticienii mor de foame, nu noi

---

X7

egoiştii patologici nu sunt cei care
se înfruptă la masa pantagruelică

sunt cei a căror viaţă e prinsă între cărţi
şi insistă că e-bookurile sunt la fel de primitive ca viaţa boemă şi a zilei fără griji

e luxul elitist al nobililor
intelectualii sunt mai demni de atât

iar în acelaşi timp ignoră că se taie un copac pentru
plăcerea lor liminală de a pipăi senzual cele 10 cărţi trendy de la Cărtureşti

oare le plătiţi cu cardul sau cu lei obţinuţi din extracţia de ţiţei al cărui proces de rafinare ne subţiază speranţele odată cu stratul de ozon?

(poezia este egoistă prin substanţă// nu îi pasă de ce transpunem realităţii)

---

poeta mundis aut homini doloribus

Socrate putea să fugă de propria soartă

putea să fugă de propriile împrejurări de care era legat cu frânghie de iarbă dospită

care era ca un cordon ombilical de mamă-patrie pentru el

orice contact intim intruziv cu aţa cauzează rupere de soartă

vor cădea stropi de sânge pe ţărâna amorfă

dar se va elibera de sine muşcând din propria carne mai sălbatic decât muncitorul de la Pal care muşcă din colţul uscat de pâine

vor cădea stropi de sânge ca atunci când torţionarul i-a smuls muncitorului dinţii cu cleştele noaptea

să nu se intercepteze ţipetele

sinele nu depăşeşte sfera sorţii în care alegem să stăm

Socrate s-a sinucis constrâns de împrejurări cum Hitler

s-a sinucis constrâns de împrejurările pe care şi le-a creat

glonţul cu care se speculează că s-a răpus ca act al autocreaţiei

este cucuta din pocalul Walther 7.65 mm ce i-a pus stăpânire pe soartă

niciunul nu se iubea pe sine la fel de mult cum iubea poporul în jurul căpătâiului

---