[Bețivul] și [Oglinda timpului] de Edwiga Viv

Bețivul

Pe Dracu și pe Dumnezeu i-am cunoscut în același timp.

Vineri seara mă ducea mama la vecernie,

Sâmbătă seara mă ducea tată la cârciumă.

Duminică dimineața mă obliga mama să mă spăl și să merg cu ea la Sfânta Liturghie,

Luni seara îmi făcea tata semn cu capul, din fața ușii: „Hai, bă, în sat, să te cinstesc cu una mică, să-ncepem săptămâna pe plin!”

Și, uite așa, se preumblau pe dinaintea nărilor mele tinerele și neînvățate,

când miros de lumânări și tămâie,

când arome aiuritoare de rachiuri și vin de Odobești, Drăgășani, Niculitel, Jidvei sau Cotnari.

Într-o duminică, m-am dus atât de beat la Liturghie,

încât, în timpul slujbei, îl vedeam pe dracu’ călare pe spatele popii, arătându-l cu degetul și zicându-mi: „Ce faci, stai și asculți la ăsta? Ai găsit după cine să te iei!

Păi ce știe ăsta ce e viața? E numai în post și în rugăciuni.

Apă și pâine, gură amară.

Cât e ziua de lungă desenează cruci pe piept, cu degetele lui slinoase, înmuiate în toate pomenile satului.

La mine viața se revarsă, n-ascult cântări de popi, am șir de lăutari, puicuțe la jar, stropite cu mujdei și puicuțe în pat, cu fulgii numai buni de jumulit.

Am tutun bun, știu dansurile toate și vinuri de soi am, cu butoaiele. Vin are și popa, nu zic că n-are, dar nu vă dă decât câte o linguriță, duminica.

Vademecum, fiule!”

---

Oglinda timpului

De ce râzi, tu, omule tânăr, de bătrâni?

De ce le batjocorești vârsta?

Când râzi de ei, știi de cine râzi, de fapt?

Râzi de proiecția ta din viitor.

Râzi de tine bătrân.

Sau crezi că tu vei arăta altfel decât bătrânii pe seama cărora faci atâtea glume proaste, azi? Nu. Vei arăta exact ca ei. Vei avea pielea zbârcită, pasul nesigur, vederea mai slabă, auzul mai prost, iar bolile te vor încolți din toate părțile. Și totuși râzi.

Te privești în oglinda timpului și râzi.

Qua mensura mensi fueritis remetietur vobis.

---