[rodul caligrafiei desăvârșite], [o creație a lui Picasso], [cu esență de portocale] și [memorator biped citadin]
rodul caligrafiei desăvârșite cineva (nu dau nume) i-a spus că mai scria printre picături iar el începuse să aștepte ploaia ca să-i vadă rodul caligrafiei desăvârșite, aceeași i-a spus și că &n
[Mă urc], [De câte ori], [***], [Ceremonii de celebrare], [***], [***] și [***]
Mă urc Ca să ajung să te sărut, mă urc pe același scaun de 30 de ani. Urmele tălpilor au sculptat lemnul, dar tot mă urc pe el. Pentru fiecare sărut. De câte ori… Tigaia asta am trântit-o de atâtea ori de câte ori ai trântit și tu cu sufletul meu Dar tot mai prăjesc […]
[*Iubește-mă tu], [*Niciodată nu mi-a fost dat să văd], [*Sunt nebună] și [*își conștientiza]
*** Iubește-mă tu, când eu nu pot. O faci mai bine decât mine. Mai ales când mă întorc cu spatele și, crezând că nu mă vede nimeni, desenez litere pe geam. Nu reușesc să duc la capăt vreun cuvânt, ori vreun nume. Oricum ar ieși ceva ce mintea refuză să recunoască. Iubește-o pe fata cu [&hell
[alb 1], [alb 2], [alb 3], [gol], [căutări] și [forme]
alb 1 A închis ușile, geamurile, a vopsit totul în alb Și a așteptat Să se purifice. alb 2 A profilat fantasme Pe zidurile imaculate Până când casa aceea pustie A devenit mai zgomotoasă decât cel mai aglomerat loc din oraș. alb 3 Vara asta Mă voi preface Că nu știu nimic Despre oameni. Că [&hell
[mus], [sau nu] și [echad mi yodea]
mus cerul agonizează între sânii tăi goi degetele ți se crispează pe mâna mea grea de semne trădată prelinsă pe coastele diacritice fragmentele tale de os fragilizate pe care mi le desfaci carenă abandonată să le mângâi și să le zdrobesc să mă întorc la cel care nu obișnuiam să fiu nu vrea
[*atunci când privesc], [amintirile vii sunt dureroase] și [nu știu dacă am apucat să-ți vorbesc]
*** atunci când privesc cu nostalgie la propria umbra mă gândesc cum eu curăț castraveți & tu te ocupi de vasele nespălate executăm treburile casnice în mod separat ca două particule distanțate de milioane de ani atâtea vieți și variante în care îți împrumut câteva lacrimi dacă rămâi f
[*ploile de toamnă], [*îmi doresc], [*eu te las], [*ți-ai imaginat] și [*eu sunt studenta]
*** Ploile de toamnă sunt pentru copaci.Crengile cresc groase ca să poată susțineSforile aspre ale sinucigașilor.Nu pot să probez vieți,Ca pe rochiile alea mult prea scumpe din mallSă văd care dintre ele îmi stă cel mai bine,Dar pot să ascult cum tibiile vă scrâșnesc sub tălpi ca bețele uscate.
Arin
Probabil că e trecut de ora 6, își spune Arin, încercând să mai fure puțin timp de intimitate și să amâne pe cât posibil să deschidă ochii. Îi plac la nebunie clipele de după trezire când totul în jur se deschide spre lumina dimineții, iar sunetele și mirosurile familiare îi inundă spiritul
[1.îmi cuprind], [2.simt parfumul tău] și [3.În axa centrală a vieții mele]
1. îmi cuprind picioarele cu brațele știu că te vei naște dintr-o altă iubire. pari a fi uman. Ai luat chipul meu transfigurat al iubirii. Lângă flori, fluturi, soare și minuni lumina caiselor coapte îmi aduc aminte de tine și de Dumnezeu. 2. simt parfumul tău un nasomatto puțin tribal miroși a pl