[Citat inventat din Radek Fridrich] și alte poeme de Mircea Dan Duță
Citat inventat din Radek Fridrich
Lui Radek Fridrich[1]
Poetul nu a remarcat un mormânt
care purta inscripția
Pepi al meu
mi-a ucis mama,
mi-a ucis tatăl,
mi-a ucis frații,
mi-a ucis surorile,
mi-a ucis pisica,
mi-a ucis câinele.
Binecuvântat fie el,
căci până la urmă
s-a îndurat
și m-a ucis și pe mine.
Și fost-am eu,
Maria lui Iosif,
de ani nouăsprezece.
Poetule,
fie-ți milă de noi.
Peisaj de anul trecut
De la fereastra spitalului
se văd
un automobil Škoda Fabia,
câteva bănci ruginite
și un copac înflorit.
Mașina e a unui doctor,
băncile cică sunt acolo de când lumea,
dar copacul –
– nu l-am remarcat până acum.
L-or fi internat ieri
și probabil că-i vor da drumul
când va rămâne din nou fără flori.
tunelul
tunelul lung
întunecat de puncte albastre îi
sfredelea necruțător creierul
de la plus la minus
infinit
și înapoi
și nu i-au răspuns
printre ușile ferecate
în tăria zidului
soneriile își însângerau
reciproc
spiralele de neliniște
și nu i-au răspuns
gândul a strigat prelung și ascuțit
dar moartea reflexiei
i-a sugrumat plasma
de argint a corzilor
vibrante
și nu i-au răspuns
a nins
și a murit și întrebarea
Diagnostic
ne naștem asimptomatici
ne contaminăm asimptomatici
ne internăm asimptomatici
tratamentul este în consecință simptomatic
fișa de externare se eliberează
pe proprie răspundere
și pe baza adeverinței de la locul de muncă
nu suntem cazuri standard
ci nișe de oportunitate
nefructificate
în camera de gardă
apă la discreție
[1] Poet ceh contemporan, autor al unui excepțional volum intitulat Răposatele.
Traducere din cehă de Kateřina Kozlovská.
Leave a comment