[cu fiecare dimineață] și [în luna iunie nu a plouat deloc]

cu fiecare dimineață

în care lumina și căldura ta pătrundeau

până în cel mai adânc punct nemângâiat al pielii mele

simțeam cum vechile mele poeme încep să putrezească

se descompuneau sub noua peliculă prin care vedeam lumea

și lumea mea se scălda într-un hamam

cu miros de mosc

din care nu voiam să scap

până la înfăptuirea primului gest de răutate

vechile mele poeme îmi accentuau miopia

când știu cât de frântă eram înainte

să-mi găsesc locul undeva între

cercurile desenate de tine

și limbile pe care le îmbrățișam

cu tandrețea unei filoloage

eu credeam în Dionysos, tu în Cem

iar vibrațiile vocii tale duceau undeva departe

toate craniile ce îmi fuseseră adăpost cândva.

---

în luna iunie nu a plouat deloc

iar pe data de 15 sutienul m-a strâns mai tare

decât de obicei

și acum în pântecul meu

în loc de o inimă în plus

încep să primesc chiriași

niște organe triste care

și-au schimbat numele

și cu care mă legitimez atunci când sunt

întrebată dacă am afecțiuni grave

și asta s-a întâmplat recent sau într-un timp marquezian

nu știu, nu știu

doar aud o undă care îmi spune

că bărbații ne strangulează

orice urmă de speranță

într-un malaxor al dezmierdării

---

Din volumul de debut, în pregătire

---