[***culegea de mică] și [istorie mai veche]
***
culegea de mică
în torbe
tutun
era fiica mai mare
și copilul mijlociu
mamă-sa avea
un singur fiu
și ea cu soră-sa
aveau un tiran.
aproape fusese violată
când tot frate-su
o voia cumpărată
pe un ceas de mână.
tată-său băuse
konfidor
și adormise cu spumă
la gură
pe cuptor
în timp ce ea
își lua diploma
de profesor
la Tiraspol.
probabil n-a pupat-o
mă-sa niciodată pe frunte
și n-ajunsese s-o preocupe
vreodată
chestii mărunte
ca
„ce fac cu viața mea?”
nici n-avea de unde
se trăia în sine mai puțin
decât în lume
și-o prinse karma
când profesa
într-un sat vecin.
își imaginase, probabil,
un trai senin
cu cineva
de aceeași teapă
poate nu de-o minte
dar lucraseră ambii
la sapă
păscuseră oi
erau treziți și alungați la câmp
cu noaptea-n cap
n-aveau groază de lut
știau cum e
când nu e nimic de mâncat.
își legaseră speranțele
unul de altul
și-o porniseră încetișor
pe drumul lor.
s-au vrut ori nu
s-au vrut copii – erau părinți!
copiii erau sau nu erau
cuminți
dar greul
era tot mai greu
și se striga
din ce în ce mai des
văleu!
copiii, poate,
nu cereau prea multe
dar ei cereau
unul de la altul
și nu-i salva nici înaltul
cer
și se fugea prin ger
și se lovea cu sapa
până când ea zise într-o zi
„e gata!”
și fugise.
trecură anii și suferința
se-nmulțea
de parcă viața ei
o păcălise.
istoria lor tristă
se scurgea
ușor
în copii
istorie mai veche
în nopțile ca acestea
îmi amintesc
de-o istorie mai veche
despre o femeie
singură
dintr-un sat vecin
care
prin geamul de la drum
părea că doarme
pe cuptor
iar
după mai multe zile
a fost întoarsă
cu viermii
către soare
aș vrea
atât de mult
să mă găsești
mai devreme.
Leave a comment