[dacă poți fi peste tot ajungi să nu mai fii nicăieri], [nu să merg la petreceri cu jay-z, dar] și [The risk I took was calculated, but man, am I bad at math]

dacă poți fi peste tot ajungi să nu mai fii nicăieri

când fratele meu și-a rupt mâna dreaptă,

evitând o mașină cu rolele,

după ce cu o zi înainte își scosese

mâna stângă din ghips;

s-a furișat în casă

și mi-a spus: ia-mă de mână

și roagă-te cu mine să nu fie ruptă.

am plâns împreună cât timp

luna s-a strâns ca o prună deshidratată.

timp de 7 minute și 32 de secunde

mi-am cusut ochii cu imaginea ta, Doamne.

prima dată când am simțit neputință

a fost momentul în care tu nu te-ai arătat, după ani în care

bunica m-a învățat că tu ești mare

și ai grijă de noi toți.

am vrut să cred că erai ocupat cu

oameni răniți și războaie,

dar fratele meu era mai important

și ți-am spus în gând fii blând și ajută-ne.

tata suferise un accident

și credeam că s-a dus în italia

ca papa să îi schimbe ochiul cu unul de păpușă.

când s-a întors acasă a vândut rolele.

am înțeles atunci

că dacă poți fi peste tot

ajungi să nu mai fii nicăieri.

---

nu să merg la petreceri cu jay-z, dar

am visat că încercam să ajung la tine

prin cartiere mexicane,

izolată în catedrale unde, deasupra dumnezeului,

sunt copiii care vând pliculețe cu prafuri albe.

niște adulți în colțuri orchestrau întreaga mișcare,

iar eu așteptam, ca un supererou, să apari

ca în basme totul să prindă culoare și strălucire

sau să chemi un uber spre casă.

e greu să articulez până la capăt:

mi-e teamă că am să te pierd,

și că numărul tău va fi doar un reminder în agenda mea.

toți avem nevoie de un supererou:

să prindă ca un clește mâna învățătoarei

înainte să-ți înroșească obrazul

pentru că muma lui ștefan cel mare

te-a făcut să plângi în clasă,

iar emoțiile tale îți făceau colegii să se simtă incomod,

ca niște câini de sărbători

când afară se aud artificii și petarde,

care i-au spart mâna unui vecin;

te gândești mereu la asta când

cea mai bună metodă de agățat

rămâne să arunci pocnitori în fete,

iar ele cad la picioarele atacatorului fermecate,

cu bujori în obrăjori și ochii cât cepele.

toți avem nevoie de un supererou

să își prelungească mâna ca păsări-lăți-lungilă

până în fundul cuptorului înainte ca

singura păpușă de la maică-ta

să ardă la fel cum credeam

și eu că am să ard în iad când îmi mințeam profesorii că

din tema mea nu a rămas nimic

s-a dus totul într-un experiment în care

îndesam foile caietului în pământ,

le udam și așteptam să crească

pomul cunoașterii.

toți avem nevoie de un supererou:

măcar să cheme un uber spre casă.

---

The risk I took was calculated, but man, am I bad at math

calculează suma dăților în viață când

ai făcut un bine cuiva și

într-un mod egoist te-ai gândit

că poate karmic o să ți se întoarcă.

calculează suma dăților în viață când

ai zâmbit unei fete care părea singură

și ți s-a părut ciudat

(poate chiar un pic cringe),

dar într-un fel energia ta s-a conectat

cu energia ei, iar deasupra voastră s-a format

un norișor roz bombon din vată de zahăr

până ați urcat fiecare în tramvaie diferite.

calculează suma dăților în viață când

ai văzut un câine și i-ai făcut cu ochiul,

iar el pentru că a înțeles: a început

să dea din codiță pentru tine.

calculează suma dăților în viață când

lucrurile n-au stat chiar atât de rău când

dimineața capul tău și spațiul

dintre mandibula și clavicula lui

aveau la fel de mult sens ca atunci când completezi

cuvinte încrucișate și umpli căsuțele

pe care ai preferat să le lași goale decât să trișezi.

pentru că e greu și știu unde ești.

îți spun că toate lucrurile astea sunt acolo.

toate pentru tine.

te așteaptă.

---