[De vita], [Shake de ciocolată și castraveți murați] și [Altă poveste]

De vita

Am luat cu mine toate întrebările,

că ele nu ocupă spațiu, ocupă timp

M-am întors în natură

Insectele mă ciupesc de față, mi se lipesc de buze, de umedul ochilor

parc-ar vrea să pătrundă în mine

Să mă redescopere așa cum eu redescopăr natura

Timpul și spațiul vibrează sincron

Când părăsește natura, omul se retrage la oraș ca să moară

Are acolo toate facilitățile, mai puțin libertatea

Forța și energia viului care a trecut prin el merg mai departe


Shake de ciocolată și castraveți murați

Ikea nu mai fabrică mobilier wenghe, paletarul conține doar tonuri neutre

de griuri și rozuri prăfuite pentru evitarea depresiei

Îmi amintesc de prezentarea despre minimalism a unui elev

Imaginea care mi-a rămas pe retină: două parcări

una din anii ‘70, cu dacii galbene, verzi, roșii, portocalii;

una din 2020, cu limuzine alb-negru

Pare că ne-am întors la descoperirea fraților Lumière și,

cu ochii ficși în ecrane, se încearcă din răsputeri

să nu mai vedem culoarea lumii

Umblăm bezmetici dintr-un depozit de mobilă în altul și mă simt

ca zebra care-și dorise ca toată lumea să-i semene, dar

a ajuns să mănânce pietre, fiindcă iarba nu mai era verde

Tai greața: Shake de ciocolată și castraveți murați


Altă poveste

Fetița cu chibrituri are

mici luminițe în vârful unor bețișoare, dar

nimănui nu-i pasă

Visurile sunt individuale,

la fel și durerile.


Leave a comment

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *