[Destul de frig], [De mult timp] și [*o să vină]

Destul de frig

Destul de frig

În casa noastră se acoperă cu frig orice

În casa desfrunzită flăcările ard pe etape

Blocuri prăbușite și concepții isterice

Morțile au un aer precar, ca și cum cei morți ne joacă farse

Nu știi exact când vine vremea și vor să dea iar din mâini, vor împărți aerul în sinapse

Octombrie, luna sângerie, prea multă henna în pahare

Măști de Halloween, mers prin pădure, miros proaspăt de tristețe și vin.


De mult timp

de mult timp nimeni nu s-a mai gândit la mine

nici măcar eu însămi

nimeni nu a lăsat totul la o parte

nu a comis gesturi absurde,

mâna tatei când mă scotea la plimbare

poate fi un gest absurd

tandrețea asta care ustură

o bucată de cer și coroanele unor copaci

de mult timp nimeni nu s-a mai gândit la mine

neglijența castanelor toamna

ai putea acum să spui ceva

să-mi reciți poezii, să stai într-un picior

toate promisiunile tale

ce-i de făcut.


***

o să vină și liniștea până la urmă,

drapată în catifele și trandafiri

o să vină și relaxarea și ziua de joi

o să vină și personajele moi

ca să spună povești cu limba amară

dar ce dulce

o să vină

capete întregi de alviță amețită, cu mentă și pulberi fine de diamant

vom trăi, vom merita, vom ajunge la capăt.


Leave a comment

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *