Din poezia lumii

Stéphen MOYSAN în traducerea lui Leo Butnaru

*  * *

Dacă aș fi un obiect,

Aș vrea să fiu carte,

Pentru ca mâinile tale să mă atingă

Și ochii tăi să mă devoreze.

*  *  *

Iar tu ai fi religia mea

Grație ție am văzut invizibilul,

Am crezut incredibilul

Și am primit imposibilul.

*  *  *

Când m-ai întrebat ce aș alege

Între tine și viața mea, am ales viața mea

Iar tu ai plecat fără a înțelege

Că viața mea ești tu.

*  *  *

Acesta este iadul săracilor

Care au făcut paradisul bogaților,

Iar învingerea sărăciei nu e gest de caritate,

Ci act de justiție.

*  * *

Cel ce caută înțelepciunea e un înțelept

Cine crede că a și găsit-o e un nebun,

Nu prețui vorbele frumoase, ci

Frumoasele fapte.

*  *  *

În loc să fie

O mare speranță pentru omenire

Natura creează diferențe

Iar societatea le transformă-n inegalități.

---