Din poezia lumii

Stéphen MOYSAN în traducerea lui Leo Butnaru

*  *  *

Atâta critică

Atât de puțin adevăr

Vorbele omului.

*  *  *

Ce uimitor e cel

Care în această lume

Nu se poate uimi.

*  *  *

Cântecul valurilor

La țărmul mării

Învăț să tac.

*  *  *

Privind spre cer

Nu mai știu

De ce eram furios.

*  *  *

La limită e

Dacă nu chiar ceva în exces

Frumusețea ei.

*  *  *

Unele zile sunt gri sau albastre

Altele negre și ploioase

Dar toate sunt scumpe.

*  *  *

Toamna

Frunzele se îngălbenesc

Dar ceaiul rămâne verde.

---