[Foaia albă], [Neutru] și [Somn în faza superficială]

Foaia albă

foaia albă –
așa începe viața
cu albul luminii reci

după întunericul cald

al începutului

foaia albă –
așa începe și cartea
de poezii
pe care o scriu de-o viață

și care în fiecare dimineață

este albă din nou

foaia albă –
până când
doare?

---

Neutru

las gândul să mă ducă acolo

unde încă nici el nu a fost
nici nu a îndrăznit să ajungă
halucinant
iluzoriu
se perindă printre sertarele pline cu amintiri

dar nu poate intra
cheile sunt ruginite ba chiar nepotrivite
amintirile nu vor să fie deranjate
se vor păstrate așa dichisite cu naftalina pe ele

doar așa se cred regine

de neatins

cu sânge albastru
dar gândul nu e laș nu se lasă dus
nu se dă bătut cu una cu două
sare de ici colo ca un parpalac

și găsește parola ascunsă
în mișcările de șah pe care le face random
sertarele se deschid unul câte unul
din sertare ies
șifonate
amintiri
roz bleu verzi roșii maro gri
poartă ochelari de bal mascat venețian

și nu zâmbesc decât dacă le ghicești parfumul
cele roz au miros de copilărie
cele verzi de adolescență
aroma maturității poartă culoarea gri
mai sunt ici-colo câte o amintire

cu parfumul studenției

a căsătoriei

a iubirilor și despărțirilor
doar amintirea zilei în care ne-am cunoscut

nu are nici culoare nici miros.

---

Somn în faza superficială

Am ochii închiși

e trecut de miezul nopții
sunt în starea aceea care

te desparte de două dimensiuni

ale realității

știu că deja nu-s trează

dar simt că încă nu dorm

Plâng și râd
râd și plâng

Viața mi se scurge printre degete
ca seva dintr-un copac proaspăt tăiat

de braconieri

în plin sezon de înmugurire

Nimic nu e cum a fost
Nimic nu e
cum am crezut

că va fi
că trebuie să fie

---