Hiperspectral
(Angelica Stan)
(fragment)
încă o noapte din care cine va ieși primul
va purta zale ultrasonice
și căști de astronaut.
am ricoșat în prima curbă mai strânsă.
am demarat în trombă am depășit
tot ce trebuia depășit. nu am învățat nimic
din nicio greșeală. dimpotrivă.
tot ce-am trăit a lăsat dungi negre pe asfalt.
ulei și fum dispersat în ceruri.
uscăciune și plictiseală.
nu ne-am rugat. ne-am încrezut
în pneuri în caroserie
și ambreiaj. ne-am rotit pe loc
într-un imens giratoriu
în jurul unei insule pustii.
apoi am străbătut cu suta la oră
un deșert vizibil de pe lună.
n-am luat nimic cu noi. am ieșit singuri
ca dintr-un buncăr capturat.
azi stăm intacți
în fața unui mic ecran
care ne cere „please,
confirm humanity”.
Leave a comment