[în furoul ei roșu], [despre autobuze, moarte și sex] și [zboruri la clasa întâi]
în furoul ei roșu
femeia zăcea. în furoul ei roșu se cuibărise un șobolan. îl adusese un gând, cu parașuta. ochii ei larg deschiși adulmecau dimineața ca un soi de aspirator care curăță covoare slinoase la intrări în gări cu șine de lemn. e ziua copilului. doi pași la stânga, doi pași la dreapta. așa o învățase tatăl lui când încă o iubea. dar acum femeia zăcea. într-un furou roșu, cu șobolanul ei ca o sobă pe lemne. lângă casa nelocuită, lângă iedera neiertătoare, cu mine, scriitorul, ca punga de plastic suflată de vânt. și gândul meu care mă ține de mână. clovnii veniseră și ei. aveam nevoie de cât mai mulți ciudați așa că am scuturat livada cu vișini și au căzut doi preoți. dacă-i vopsim pe Biblii, dacă le dăm un bănuț, dacă îi punem pe picioroange. numai dacă facem toate astea, o să ne tămâie prin
păr, unde zace sufletul lui tata. femeia zace și ea. în furou roșu, cu șobolanul adus de parașuta gândului meu. în acest tablou mai păstrăm o sabie, un cățel și o floare.
hai să ne pitim în mulțime, femeie! hai să ne sprijinim de-o bucată de viață! ce dacă nu ne ținem pe picioare? avem rama clandestină ca un soi de brâu în hora asta grasă, îndestulată!
despre autobuze, moarte și sex
cum se pierde autobuzul
orice autobuz se pierde
din vedere
se pierde alergând după el
despletită
pe tocuri și cu poza lui pe retină strălucind în soare
se pierde ca un soț dus la birt
se rămâne în urma lui cu mâna ridicată
până în sfârșit se naște în capul tău o buclă atemporală și așa se termină ziua
și începe de la capăt
cum se moare un om
orice om se moare mâncând cum se mănâncă un om
cu timp
numai cu timp se mănâncă un om
iată o necesitate s-a așezat peste ochi pe pragul unei cârciumi
iată un timp asudat de caniculă
s-a așezat cu coatele desfăcute pe masă
în fața unui pahar cu vodcă
murdar
cum se moare un om
așa înoată organele trupului
autopsia unui sentiment – o piele întoarsă pe dos
când zornăie pe tinicheaua abisală a inimii tale penultima rată
la bancă
cum se rostogolește o roată și se stinge din gura unei femei rujate
o lumânare
cum se face sex
orice om are momente de chef de alt om
și iată că din întâlnirea asta începe un scandal grotesc
el o înjură metodic
ea arată că poate ține o notă foarte sus
și chiar să-l plesnească
poate
încât să sune carnea a carnal
iar el o poate împinge cu toată puterea cu ochii plini de ură în ușa frigiderului
din bucătăria aia de 2 metri
așa se face sex
exact în momentul în care spatele ei se lovește
și se întoarce ca un arc peste corpul lui și ea caută frenetic semnul bărbăției acestuia
care a aruncat-o ca pe o cârpă în ușa frigiderului
și cad pe gresia rece
și totul începe să semene a carne peste carne
a miros de sexuri a mișcări apocaliptice
până se potolește întrebarea despre cum se face sex
iar ea goală se târăște lângă masă
și-și bagă în gură
o țigară
lăsând în urma ei o dâră pe care el
metodic
o șterge
cu mopul
așa se pierde autobuzul
așa se moare
așa se face sex
zboruri la clasa întâi
levitez deasupra orașului
tocmai am mâncat nuci în coajă la gura sobei
și din icoană s-a desprins un înger
l-am prins în brațe și l-am sărutat pe coadă
cât alb și cenușiu la un loc
zic eu în zbor
balcoane multe urcă spre cer înfofolite în termopane
în ferestre, cei care privesc
văd chipul lor ca în oglindă
câțiva fac dragoste zgomotos
simt să-mi acopăr urechile cu căști în care
cântă Tudor Gheorghe colinde
pe ritmuri de rock agresiv
trec mai departe
în cimitir crucile așteaptă coronițe din brad
mama se rujează în poza înghețată a tatălui meu defunct
ca să-și lase amprenta acolo
când pleacă
mâna ei cu unghii lungi și roz-bombon clatină candela
cântând isaia dănțuiește
mișcă din șolduri la stânga și la dreapta în sus și în jos
ca o închinăciune
mă întreb în zbor dacă tata s-a întors cu fața în jos
să n-o vadă
merg mai departe
și mă opresc
un câine îmi deschide pofta de oase
cobor
cobor
cobor
ler și ler
Leave a comment