iubire și tramvaie

interiorul meu se turtește

ca lipia scoasă din cuptor

de fiecare dată

când văd în depărtare

prin lentilele convergente

o dublare de 1

de parcă etilotestul ar exploda

dar nu mi se pare

chiar este 11

tramvaiul

ceasul

și ne ciocnim ca două pietre

crăpându-ne câte puțin

ușile scârțâie se închid

șinele scârțâie se încing

și nu pot să mă uit să observ

cum lentilele mele nu rezistă

cum volumul de aer dintre noi

se mărește cu fiecare secundă

cum tramvaiul devine un punct

un vid în atmosferă

o linie continuă care taie în două

universul meu

îmi caut cu disperare căștile

sursa de oxigen

pun un playlist cu piese de-ale lui taylor swift

și îmi amintesc cum credeam

că o să-ți scape alea două cuvinte

și spuneam în gând toate rugăciunile

pe care le știu eu

o colecționară de cristale

sperând că nu le vei rosti

nu pentru că am commitement issues

ci pentru că știu după ce le spui

se vor lipi ca guma de mestecat de inima mea

se vor adânci în ventriculul stâng

iar prin aortă se vor răspândi în tot corpul

și vor deveni viciul pe care încă nu îl am

voi deveni dependentă

acum însă e diferit

acum mi se agață cuvintele acelea de limbă

și fac acolo acrobații

încercând să se ferească

de ploaia de alte cuvinte

și mi-e teamă să nu se dezechilibreze

și să cadă în exterior în aerul dintre noi

plasa de salvare

pentru că nu le cunosc puterea

sunt ca un fulger

pot lumina orizontul

pot arde tot

și mi-e teamă să pornesc furtuna asta

când tu ești cel mai luminos soare

din galaxia mea

dar când cele două cuvinte

se vor regăsi se vor lua de mână

and they will take a leap of faith

ușile șinele tot tramvaiul și tot ctp-ul

vor scârțâi mai tare ca niciodată

vor fi bocitoarele inimii mele

care se depărtează

prea mult

prea des

de a ta


Leave a comment

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *