[Iubirea ta nu seamănă cu nimic], [Floare de gheață pe geamul tău excesiv de transparent] și [Carmin]

Iubirea ta nu seamănă cu nimic 

Iubirea ta nu seamănă cu nimic
Trupul e acum cel care mă duce mai departe
Ca o navă în derivă de pe care au murit toți
Așteptându-și fantomele cu aceeași bucurie
Cu care aștepți viitoarea viață sau
Ciocnirea iminentă de o stâncă
Dușmanul dușmanilor mei îmi va scrie poate o istorie obiectivă
Nu pot să mă desprind și nu pot să sar de la una la alta
Iubirea ta nu seamănă cu nimic, e un ocean, o magherniță,

O pierdere absolută sau o mântuire de orice
De atâta liniște îmi țiuie urechile
De atâta aer îmi bat nebunește plămânii
De atâta plâns sunt uscată
Visează-mă de pe lumea cealaltă, ca să te pot visa și eu de aici.

---

Floare de gheață pe geamul tău excesiv de transparent 

când gerul desena ferestrele, ne adunam noi înșine
în mii de mărgăritare
să ne spunem povești
cu timpul toate florile înghețate s-au transformat
într-o singură floare
am spus că te voi întâlni și te-am întâlnit
am spus că vom sta de mână și am stat
am spus că ne va stropi într-o dimineață
mașina de curățat străzile și peste râsul meu s-a așternut neaua
am spus o mulțime de lucruri, altele auzite, altele văzute
altele neînțelese
tu ai murit așa cum ai vrut
eu încă nu știu cum voi ajunge la tine,
cu floarea mea roșie înghețată.

---

Carmin 

carnea mea nu e albă și nici albastră
carnea mea nu se ascunde în spatele imaginilor
carnea mea nu e sensibilă, are la rândul ei nevoie de altă carne
în carnea mea zace ca o tortură
înghițitorul de flăcări care nu simte nimic
diminețile de iarnă cu mirosul lor de sânge,
lătratul înăbușit al câinilor
spre alte seri și spre alte dimineți
carnea mea e deriva amintirilor și umbra a ceea ce va veni.

---