[La un an], [Ți-am promis medalia unei zăpezi proaspete] și [Aș fi vrut]

La un an

din cimitir ne potopește verdeața

într-o parte o tufă imensă de trandafiri roz,

nu mă pot abține să văd cine e acolo

apoi mi-e teamă să plec ultima

prea mult vânt, candela cu tămâie și sutana preotului

eu cu bluza mea albă nepotrivită coca-cola

plus crucea făcută cu vin pe mormânt,

coliva și candele, felinarul

vișinii și salcâmii

iasomia

stânjeneii galbeni

crinii sălbatici

macii

coacăzele și murele crude

afară spicele de orz de-un verde intens de port la mare

în curând o să stăm la masă

tata s-a transformat în strigă de noapte

sigur.

---

Ți-am promis medalia unei zăpezi proaspete

oamenii ar spune că minți

dar tu nu minți

doar ești tu însăți în o mie de feluri

precum ochii înfipți în zidurile pe care încerci să le traversezi

de ce le-ai nega

de ce nu te-ai face una cu ele

de ce nu ai fi invizibilă

de ce nu ai fi mai frumoasă, simplă sau tăcută

vampa cu buze fără ruj și adoratori înfometați

ți-am promis medalia unei zăpezi proaspete

cântecul lung al unui vagabond într-o zi de noiembrie

le vei avea pe toate acestea după boală

și după o lungă singurătate, ultima și cea mai importantă,

care te ține de o viață.

---

Aș fi vrut

aș fi vrut să am și eu o casă aerisită

să mă dau în leagăn în mijlocul camerei și să visez

la sateliții naturali și la plajele din malibu

să fac politică și să inventez noi linii vestimentare

pe bază de mici desene ambientale combinate

cu mari lanuri de luceferi scoși de pe orbitele lor

poate aș fi vrut să fii tu în momente-cheie

dezbrăcat de sinistrele condiționări

și de fatalismul existent încă din pântecele matern

aș fi vrut să mă pot destrăbăla în voie în cele mai extravagante

complexe de vinovăție peste care să torn din belșug miere polifloră

și miros de ploaie cu care nu te mai întâlnești niciodată

doar în asfaltul în care te-ai băgat cu picioarele

și băltesc mici greieri și libelule,

în răcoarea pe care nu ai simțit-o decât accidental

câteva secunde de după cel mai fantastic roman traumă

încă o dată spun că poate liniștea din patul tău

în care am dormit singură după ce am călătorit

toată noaptea ca să fiu cu tine

poate ea singură liniștea aia mi-ar fi fost pentru o clipă de ajuns.

---