Linii în ceață

(Adamantha Rev)

Am aşteptat până am devenit noi înşine o aşteptare
orele ne trăiesc furibunde
muştele se aşază pe structura zilei
în casa oaselor răspunsurile sunt mlaştini
stele ne privesc în mişcarea lor circulară
uneori mai lasă să le scape câte un
simbol ne chinuim să-l descâlcim
aruncându-ne orbitele-n găleţi cu apă noaptea
proiectându-ne minţile către răscruci
unde încă ard lumini
iar vocile oamenilor sunt unde de radio slabe.

Pentru a citi tot articolul dă click aici.