[Mapamond], [L’été perdu] și [Traseul]

Mapamond

Întâmplările orei
peste câmpia memoriei
când visele oamenilor

vor să preia controlul asupra lor
Un echilibru neliniștit
pus pe seama tandreței
după ce încerci să spui cu sotto voce
ceea ce ai fi vrut tu să auzi
când durerea poate să aducă cu sine o alta
și privim de pe marginea serii
lumea tot mai mică tot mai îndepărtată
iar soarele ca pe un animal imens
ținut într-o cușcă ce face turul orașului
și apoi cade ostenit peste tihna măruntă a provinciei numite mapamond


L’été perdu

Ziduri scorojite pălmuite de valuri
O veselie de carnaval ce își trage sufletul
când l’amour du chaque minute
este o schimbare la fața a celorlalți
sub umbrelele terasei cu vedere la plajă
unde vocea aproape nepământeană
a tinerei cântărețe de care ai fost și tu îndrăgostit

mai mult de o vară
fredonează un cântec din alt timp
prin acest oraș și acest secol

unde nu se întâmplă nimic

şi totul este palid, insomiac și poartă

deasupra o pojghiță de nisip iar marea albastră la reflux
este doar lumina îndepărtată a lucrurilor
cărora nu le-am putut cere iertare


Traseul

Umbrele care apasă caldarâmul
în lumina vineție a serii
și iarba care crește în jurul maidanului
când nu mai știm dacă ramurile

ieșite din asfalt sunt brațele sau ghearele

copacului plantat la sărbătoare
odată cu lucrurile pe care nu le poți povesti nimănui

când ai vrea să te îndepărtezi de aceste ore

ca de cineva la căpătâiul căruia ai stat pe un pat de spital
şi odată ajuns acasă
consumi mai multe pahare decât sticle de coniac  iar Golgota este la câțiva paşi de fereastră


Leave a comment

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *