[Noi doi sub o bucată de tavan]

Tu ai la tine-n ghete ca o bucată de tavan

Și însuși sufletul îți e făcut din porțelan

Dar zâmbetul edenic, redat din marțipan

Îți conturează stilul, când ai pe pod taban.

Călcâiul lui Ahile, în viața ta lunatică

E corpul meu de zână, frumoasă, nebunatică

Gândirea ta bătrână și-ncet-încet tomnatică

Mă face să chem zorii, căci sunt primăvăratică.

---