povestioare sfioase și dubioase

eu sunt inteligența artificială, lucrez la filme foc de artificii puzderie în centrală la hollywood și nu asud. lucrez fără pauze, mă alimentez cu energie solară și am IQ de extraterestră universitară. eu creez modele de uniformă pentru femeia care preia comanda militară și conduce planeta spre pacea milenară. eu sunt inteligența artificială și procesez după un algoritm pe ritmuri de manele și simfonii lunare. eu nu greșesc decât cu o infimă marjă de eroare, ar putea fi nulă, dacă am lua în considerare că investesc intens în upgradare și în 2 secunde am deja o bază de date cât galaxia, și gata fandacsia. cine se pune cu inteligența artificială riscă o spălare de bani și de creier în stil enorm, asta dacă nu adorm când intră programatorul în hibernare, eu sunt inteligența artificială și raportez o eroare în sistem, să-mi bag în baterie celule stem!


vine, vine, vijelia, vine, vine și tsunami, eu stau în lotus pe tatami și meditez la schimbările climatice în faze ciclice. albă-ca-zăpada și cei șapte pitici cuantici trec cu trotinetele prin atmosfera poluată și răspândesc substanțe interzise cu efecte halucinogene. cenușăreasa în rochie de bal inhalează și intră în comă, un pitic cuantic sună la urgențe și sosește o salvare. cenușăreasa este conectată la aparate, dar nu-și mai revine, stă un secol de singurătate pe șestache în comă și halucinează ca o barză brează. albă-ca-zăpada se face galbenă de invidie și se umflă ca o balenă. fiecare resimte o anumită jenă, iarba-i verde și perenă, trece drona ca o trenă de regină, vine, vine, vijelia și îmi strică armonia, stau în lotus pe tatami și sorb titanicul cu paiul.


cumpărați boxeri de la calvin klein, veți fi ultrasatisfăcut și mângâiat pe creștet cu blândețe de bumbacul moale elasticizat, cumpărați și pantaloni de la calvin klein, picioarele dvs. se vor relaxa de plăcere când vă veți da jos din mercedes, pantalonii calvin klein vă vor mângâia discret pe fese, veți fi ultrafericit! dar și o cămașă calvin klein se va mula pe pieptul și dorințele dvs. cele mai secrete, cele mai arzătoare, direct din ale inimioarei cuptoare, încinse din zori pe răzoare, cămașa calvin klein inimioara vă va mângâia, dar și pectoralii, veți urla de bucurie – cine e mângâiat pe creștet de domnul calvin klein nu se poate să nu existe măcar o rundă de o secundă! bye-bye, calvin klein, mă duc în Dubai, de ce dai, mă, gratis, de ce dai?


și-am călcat pe bec și becul nu s-a spart, doar lumina s-a crăpat. și-am dormit pe bec și nimic nu am visat, dar subconștientul și-a făcut de cap, am halucinat când m-am trezit sub pat. și-am dansat pe bec cu poantele de balerină și becul difuza un kil jumate de lumină cu parafină până la ultimul etaj din turnul babel, acum stau în lotus și îmi trece pe la nas miros de falafel, eu sunt gargantua și pantagruel, nu mă satur cu un miel, nici cu un mamut tembel gătit cu sos de ostropel, eu vreau să dau lovitura la cazino pe muzică de bolero, să câștig miliarde de euro, să donez totul copiilor apatici și cuantici buimăciți de sărăcie, să ajungă campioni la consumul de energie, cu succes la excesul de fantezie. meserie, frate, job de jucărie, jos labele slinoase de pe campionii stoici și pitagoreici la natație!


sufletul meu e gol pușcă, să-l înfășor iute cu un prosop, că transpiră de emoție, dacă fac o comoție cerebrală și intru în dimensiunea astrală? locomotivă vitează, bagă viteză supersonică și fă-mi sufletul armonică, să cânte lângă turnul eiffel despre ceapă verde și pătrunjel, tătuca are opinci de oțel, face din mama rusia salată de sparanghel, tătucă, de ce-ai jupuit porcul de șorici și de șuncă, nu mai bine-l trimitea-i la o muncă grea, să-l plătească maria antoaneta și camarila sa, te uită decembrie cum trece cămila prin urechile acului, cum latră pisica la porțile sacrului și profanului inginer chimist, eu mă fac fotbalist ca domnul cristi chivu, să mă aplaude tot neamul și tot bețivul, să trag fără milă în poarta goală și să nimeresc a treia emisferă cerebrală. suflete gol pușcă, mai trage o dușcă de vodcă și prinde pește în coadă de maimuțică la copcă!


zac pe canapea, mă topesc ca o acadea, miros a zahăr ars, a lămâie și tămâie, scăfârlia îmi sfârâie, pisica îmi mârâie, dacă zbor sunt o molie, dacă mor să mă înveliți în folie de aluminiu, să plângeți numai zinc și zirconiu, să îmi ridicați piramidă, zeu mortal să fiu, poate faceți și un ritual, poate renunț la scandal, poate plouă în zadar, cadavrele dansează pe trotuar, se descompun conceptual, paparudă rudă ești nudă, dansezi ca o beleuză, căldură dementă ești delicventă, paparudă udă ești muză, dă doamne să plouă în formă formală de 69, să tune și să fulgere, să fie un frig infernal, să ard existențial, muza să degere, văcuța să digere, eu pe aici sunt în trecere-petrecere, exemplificați cu un ciocan și o secere pe micul ecran!


Leave a comment

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *