[Quasar] și [Prin ochi]

(Any Marin)

Quasar

S-a întâmplat acum mult timp,

Înainte de a ne cunoaște,

Înainte de expansiunea lumii care ne va umple plămânii de aer

Înainte de vibrația coardelor de violoncel

Înainte de marele spectacol

Eram eu, pe scenă

Simțind fiecare fascicul de lumină și ropotele de aplauze pe rewind

Nu eram conștientă decât de propriul puls

Și de mâinile care erau pe talie în semn să trag cortina

Erai tu, pe o veche rulotă

Ironic este că încă ai fobie de înălțimi,

Dar în seara cu Perseide, ți-ai luat hanoracul și ai îndrăznit

Aveam să cunoaștem toate astea mult mai târziu,

Poate chiar înainte de Quasar când nici materie cenușie nu exista în Univers

Un val de particule aranjate haotic,

Încă nedesparțite de vid

Poate că totul a început de acolo

Sau poate că ar trebui să încep cu antropologia,

Cu primele forme de existență umană,

Cu primele religii

Cu Egiptul Antic când te veneram

Sau cu civilizația mayașa când tu erai Venus

Eram tot noi,

Aceeași structură biologică, aveam aceiași atomi de mult pierduți

Eram tot noi, doar ca în ere diferite

Eram tot noi care vibram pe același sunet

Eram tot noi fugind din partitură în partitură

Din civilizație în civilizație

Deși nu știam, așa cum în sute de ani se întâmplă alinierea planetelor

Așa a fost să ne găsim cum era prescris de la începutul începutului

---

Prin ochi

Corpurile noastre n-au fost ale noastre de la început,

Iar atunci când ne priveam în ochi,

Noi nu eram noi,

Ci frânturi a tuturor ce au trăit vreodată

Prin ochii mei verzi vedeai îngeri cu aripi strâmbe

Prin ochii tai căprui vedeam abisurile adânci ale unui martir

Prin ochi și prin alți ochi

Prin bătaia genelor o decadă trecea

Spune-mi,

Dacă aș clipi mai des

Aș fi mai aproape de miezul eternității?

---