regina nopții

povestea se autotranscrie în timp ce e rostită

chip ascuns în foaia tencuielii

părul tău răvășit care îi dezvăluie

șoptit membrului flasc

cât de amuzant ți se pare că îi fâșâie tăcerea

de câte ori i-ai hașurat îndoiala

și când ți-au zărit ochii pentru prima dată adâncul

întuneric al lumii în care îți cauți zilele astea

zgomotul alb

disimulate

obturate

irepresibile gesturi

concluzii

dincolo dezlegare

așa cum vei fi

rămas cum îți vei fi retras

îndoielile sub carapace

timpul tău

implacabil recompus din piele

paravan fotoabsorbant

din multifațetatele tale fluide

corporale teste de reflexie

dinaintea neiubirii pe care ți-o autoadministrezi

în doze precise

la fiecare ședință foto

liniile de retragere

descompuse în fotograme blurate

de miasma tuturor încăperilor delabrate

din ai căror pereți transpari

ca un spectru al finalității înconjurătoare

cum privești de sus viscerele muntelui

apoi te disipezi

în burta lui iertătoare

bărbatul iepure

fixat în colțul drept bărbatul

lup secolul care s-a lăsat

sfâșiat sub pod părul tău rădăcini albe

de-a curmezișul nopții dinainte planare

așteptarea ta de mine

suflet cartier

gol

șșșșșșșșșșșșșșșșșșșșșșșșșșșșșșșșșșșșșșșșșș

---