Scurt tratat despre bine și rău

Cred că i-am lăsat pe oameni

să facă din mine groapa lor 

umplută cu resturi

să arunce toate nemulțumirile

toate lamentările și nereușitele

la gunoi

eșecurile provocatoare 

care poartă culorile fade ale iadului din care provin

încercând să umbrească cu scepticism și invidie

paradisul înfloritor al semenilor.

Nu se naște invidia

cum se propagă răul în mulțimile de oameni dezechilibrate

ele însele au devenit dezechilibrate de infanteria de zgomote din capul lor.

E ca atunci când urâtul

se izbește de rădăcinile solide ale purității 

în drumul lui spre măcinare totală.

Eclipsa de soare e doar un scurtcircuit cibernetic

soarele se estompează spre a dezvălui răul ascuns la vedere 

a fost tot timpul prezentă 

puterea nimicitoare a tartarului răscolit

spre a fi tulburat experimental.

Ești la mâna Universului

când încerci indirect pe experiență

iar pielea ta simte lumea și neajunsurile

foamea, lipsa de locuință și îmbrăcămintea sumară

mult mai aprig înrădăcinate în existența universală.

Tu, globule de pesimism, 

dezamorsează din interior pielea critică

spre o mai bună înțelegere a lumii

și nu te lăsa dezarmat de zâmbete șarmante și colțuri estetice

echilibrate de soartă.

Din spațiu

perspectiva cu tine e disociată

sau poate nu știi 

că unghiurile îți sunt strâmbate de Univers și îngustate

oferindu-ți sacrilegiul fericirii unei experiențe comune.


Leave a comment

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *