Sorin Smărăndescu, Reverse motion

(Constantin Buduleci)

Întâmplări, faze, momente, toate fără niciun semn de punctuație, fără litere mari, exact cum viața ne trece prin trup, gînd și ne dăm seama că nu am pus semnul întrebării sau al mirării (da, stiu, acum se numește semnul exclamării). Cam așa am simțit volumul de proză scurtă al lui Sorin Smărăndescu, Reverse motion, apărut la editura Eubeea în 2011. Deși un astfel de text este destul de dificil de parcurs, după a doua povestire mi-am dat seama că lipsa semnelor de punctuație nu mă pune în dificultate, iar faptul că pun semnele de punctuație mai târziu m-au făcut să mă simt loial textului, prin faptul că reanalizez contextul/acțiunea. Volumul este structurat în trei părți, reprezentând o călătorie unică într-un aeroport. Nu vorbim neapărat despre o plecare spre o destinație, ci de trecerea prin teminalele aeroportului sau prin zonele de tranzit și că de fapt a trăi nu înseamnă să aparții unui loc. (…)

---

(Eubeea, 2011)

---

Pentru a citi tot articolul dă click aici.

---