Tigrii visează în culori
(Rodica Bretin)
Cu toată aglomeraţia de pe străzi am ajuns cu zece minute mai repede. Aleile Grădinii Zoologice erau pustii. Animalele dormitau, unele la soare, altele în igluurile de ciment ce se voiau vizuini, scorburi, bârloguri… M-am oprit în faţa unor zăbrele: Panthera tigris altaica.
Tigrului siberian nu îi plăcea căldura amiezii. Prefera umbrele înserării, adierile nopţii şi hartanele pe care îngrijitorul i le azvârlea de la distanţă. Născut în îndepărtata Rusie, uriaşul motan vărgat nu venise în Noua Scoție de bunăvoie. Prins în cursă de braconieri, cunoscuse Transiberianul, foamea şi loviturile de ciomag din circurile ruseşti, chinuitorul rău de mare pe vaporul care îl adusese la Dartmouth. Unde zăcea apatic. Ori poate că visa. Îşi amintea taigaua, zăpada, văzduhul mirosind a răşină – sau hăituiala, carnea caldă, sângele scurs odată cu viaţa din prada răpusă…
Povestire apărută în revistele Four Star Stories Magazine (USA) şi Teoria Omicron (Ecuador).
Pentru a citi tot articolul dă click aici.
Leave a comment