Trei poeme cu camere goale

***

Icoana aproape ștearsă

stătea agățată

pe peretele de est

al camerei goale.

Un păianjen

intrat pe fereastră

a început să-i țeasă

o pătură.

Auzise că se apropie iarna.


***

O crizantemă albă

crescuse în mijlocul camerei

părăsită de peste șaizeci de ani.

Raza de soare

ce intra prin crăpătura din perete

s-a bucurat de o așa tovărășie pură.


***

S-a oprit. a urcat scările.

a intrat în camera albă. pustie.

pe pereți era desenată

o viață în creion.

Și-a trecut mâna

peste chipurile văruite.

Ochii lor au început să clipească.


Leave a comment

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *