T(r)opica lui Tristan

ore vechi

între ora liliacului și ora țiparului

noaptea mi-a tras

luna peste ochi

spre ora stafiilor am urlat

spre andromeda sau leda 

la ora bufniței doar narațiunea mai era în piață

am jucat cărți

mi-a făcut pasiențe

am vorbit despre criza femeii de mijloc

între ora lupului și ora privighetorii

am răstălmăcit o legendă

și a fost inutil

eram mai bună la descîlcit vulpi, mi-a spus

aveau dintr-odată mai multe silabe și sensuri

și nu mai era nimic arbitrar în semnul lor lingvistic,

nici contrar și nici retrograd

ci doar upanișad (dar doar foarte puțin)

la un cuvînt distanță,

în zori,

tzara m-a mîngîiat pe creștet

și m-a învățat o prună

încă o domnișoară de pension

cînd mi-am căutat îngerul

nu era lîngă mine decît o zînă brună

și oasele urmașilor străbuni

nefrămîntate mii de săptămîni

ce să fac, am lăsat-o să crească

cînd mi-am căutat cheia de la poartă

am dat peste orbul pământului

n-aș fi zis, în nucleul de nichel și fier

dai și peste munți, și peste dealuri,

și peste tineri care învață să meargă pe ape în picioare

și în zare

era un mînz prejmuit ca o grădină

și în depărtare 

o domnișoară, fată de pension,

scria o scrisoare

pe margine

eu

gravitam febril la apus,

mă scuzați, am spus,

ich erkenne die Handgelenke

entfernter Engel,

aber

nu știu cum se face

iarba nu-mi mai place.

---

97 pe 79

în bucurești cu urechea pîlnie

la stradă la vorbe la panouri

tîrgul de nunți de la palatul parlamentului era la locul lui – ce se face la un tîrg de nunți

m-am întrebat, eh,

covriluca iar n-am mîncat dar am ascultat

ce vorbesc tinerii în mașini la semafor în parc,

cum care parc, cișmigiu, numai el e pentru mine parcul,

de data asta, nu mai erau ciori,

dar se plimbau de mînă Mickey și Minnie

și pomii tot încercau să înflorească,

ah, ciorile, ciorile –

și pescărușii,

și lumina,

veche și nouă cum numai ea știe să fie în orașul ăsta

iubit sau hulit sau bulit

ce diferență fac niște sunete,

sau ordinea lor ca atunci cînd am încurcat

97 cu 79

sau doar direcția sau sensul

și am dat peste strada Fără culoare

a fost ea oare

în tot timpul ăsta sub nasul meu,

iar eu n-am știut,

pe net n-am găsit-o, de parcă am halucinat,

dar vă jur,

de văzut, am văzut-o cu ochii mei – și peste drum era o statuie cu un dac sau oier, nici ea nu era aici, nu-i așa/

pe ea am găsit-o pe net – cică e o replică a dacului din giardino di boboli de la florența

nu știu dacă are tichie de mărgăritar, asta e treaba, o să mă uit mai atent data viitoare,

cînd nu voi mai da în gropi

cînd nu voi mai încurca direcția sau sensul

când voi fi și mai atentă la strada Fără culoare

și la vorbele tinerilor de la semafoare

ce bine că mi-a rămas în urechi că „eu nu știu de ce contează ce muzică ascultă prietinii tăi, eu ascult Katy Perry și ce spune asta despre mine gen”, „înțeleg”, i-a zis el, „it’s woman’s world and you’re lucky to live in it, bullshit like this”, „da, nu?”, a zis ea,

și peste piața romană

se întindea

unsuccessfully

noaptea

care lumina lumina lumina

ca ziua ca ziua ca ziua.

---

în aripă de topică

asta poți să spui cînd ți se fîlfîie

de semantica uzuală

m-am durut bezmetic și-n colțu’ străzii

unde nu circulă regula gramaticală

și nici prozodia tradițională

(da)că-n liniștea mării să mă lăsați să mor

je m’en fiche de condițiunea ideală a poeziei

de cea materială cu-atît mai puțin

de cînd la voronca toate orificiile sînt contoare electrice Agamemnon: vă spun că e extraordinar cutia asta urinează gramatical

ce bine că

topica

e liberă

în limba mea

și poți să (s)pui în orice (pro)poziție nu numai copilul ci și mama

ca în

și nu și ci în mama (pro)poziție (s)pui să orice copilul numai poți.

---

tuesday blues

dacă te-ai uitat de sus la apus

sau nu ești de acord cu mișcarea de rotație a pămîntului,

entre nous, nici gravitația nu-ți miroase a bine,

tabelul elementelor nu-ți convine,

relația cauză-efect te enervează, iar cea dintre genul proxim și diferență specifică te intrigă,

ai șanse mari la eternitate

(mică sau mare, nu importă decât pentru kundera).

(chorus: încearcă, fă un cadril,

you know the drill)

o să vezi, pînă se lasă seara,

o să ai pagină de wiki,

nu e nimic complicat,

mai ales dacă ignori der zwanglose Zwang des besseren Arguments.

(chorus: încearcă, fă un cadril,

you know the drill)

mințile vechi și grav amprentate

de cauzalitate, legitate (și, în general, date

importante, verificate, nu te plictisesc, elementary, my dear watson)

de teorema lui pitagora, heraclit, descartes usw.

o să măsoare unghiurile unui triunghi,

temperatura a două momente din apa aceluiași rîu

sau dubiul cogitației,

căutînd din ochi ieșirea pe scara de incendiu

ca-n clădiri avariate.

(chorus: încearcă, fă un cadril,

you know the drill)

---

Din volumul în pregătire T(r)opica lui Tristan

---