Vis multidimensional

viața mea este o scenă cu luminile stinse

o crimă în desfășurare

nu sunt eu dar mă doare carnea pe oase

mă doare memoria lucrurilor pe care nu le trăiesc

mă trezesc – adorm

culeg spini de pe alei cu trandafiri

mă trezesc – adorm

alerg după gâște, înapoi în copilărie

undeva pe un pământ ars de brumă

și o tăcere cu miros de fum.

privesc ouă sparte printre brazde

pui striviți sub tălpi

sânge care urcă printre degetele de la picioare și înmoaie

pământul uscat de pe glezne

este doar un vis multidimensional – straturi de eu,

versiuni care se ciocnesc în somn

fiecare încercând să respire

prin gura celeilalte

mă trezesc, adorm, iar și iar –

ceasul este un animal neliniștit

își linge buzele cu ambele limbi

însetat să-mi înghită timpul

sunt gata să plec

deși nu am un drum de făcut

iar afară este încă noapte.


Leave a comment

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *