cu-mine-care liniștea își croiește drum prin mine ca o șopârlă grăbităburuienile spaimelor se clatină își pleacă furiile de la jumătateși rămân opintite în urma drumului șerpuitorvocea ta plutește deasupra mea ca o ceață frica mea cea de toate zilelesă dispară de la mine astăzimă tot r

Necroza emoțională autopsia se face fără bisturiu.cu mâinile goale dezgrop adevărul, strat cu strat,miros de carne carbonizată – sau poatedoar amintirea unui suflet ars pe rug.spui că e doar imaginația mea,că mirosul vine de la circuitele tale scurtcircuitate,că oamenii nu au suflet –doar lanțur

david lynch [in memoriam] [n. 20 ian. 1946 – m. 16 ian. 2025] e prea târziu să-ți mai pun o piatră la picioare și oricât încerc nu pot să fiu nici pinguin nici țipăt-cântec după care să mă recunoști peste un an loialitățile mă storc de vlagă mă scot din mașina de spălat și mă […

( o privești îi atingi marginile, o modelezi cu unghia, aproape imperceptibil ți se albește pielea te ustură degetele o miroși [freamăt sub epidermă] se modelează după amprentă și îți caută umărul se adâncește în carnea ta îți cuprinde ochii și atunci o privești cu adevărat ți se usucă

Covor de joacă Solenoid, baterii, o carte cu pădurea, câteva cutii goale de carton, mingi de diferite forme și culori, un melc, o ghindă, o cască de duș, benzi de pilates, o rolă de gută, un lighean, cheile de la casă, un bidon, câteva haine și câteva scutece Toate redevin ce au fost când copilul