O cruce de carne
După o zi ca asta, Schimb o haină cu alta, O piele cu alta, apoi, Cu vârful unui cuțit, ușor de tot, Răzuiesc pojghița maronie a lehamitei Care îmi îmbracă trupul într-un costum de gală. La periferiile propriei umbre, Acolo mi se adăpostește singurătatea După ce și-a îndeplinit, cu un maximum
[Vreau să mă arunci], [Îmi spui], [Țin în mână] și [Peste ani]
Vreau să mă arunci într-un colț al balconuluiCa pe o sticlă pe care o păstrezi pentru banii de pe garanție.Să-mi coși toate vergeturile cu mâinile mirosind a șampon old spice 3 în 1 și niciodată a fum de țigară. Ne vom așeza strategic în rândul al treilea al propriei vieți,Părând nici dezi
poeme
intru pe scară cu teancul de cărți văd preșul ridicat la ușăsub preș cheilele iau și intru în casănimeni aici și acoloîmpietrită atunci pe loc am înțelescea mai bună iubităera doar mesajul de pe cana cumpăratădin magazinul prin care hălăduiserămla Uricaniacolo ai coborât și te-ai spăla
[***există încăperi], [***azi am chipul], [***o lampă] și [***strâng în mână]
*** există încăperi unde tristețea e depozitată în recipiente sterile& fețele celor dragi sunt imprimate pe etichete ca avertismente toxice,încăperi unde adevărul crește rapid ca o buruiană& nimeni nu îl poate cosi destul de repede ca să vadă ce e dincolo.există spații în care lumina c
[Arme], [Satul] și [Epigonii]
Arme Arma infanteristului Sunt picioarele care Să-l ducă în marș forțat Oriunde se găsește ceva de apărat. A artileristului Firește, să vadă. Iară ofițerul Se bazează neapărat Pe vocea și uniforma sa de paradă. Toți ceilalți Oameni aplecați sub vremi: Savanți, ignoranți Maeștri, novici sa
[După ce se scurge ziua asta] și [Eu sunt o mamă a tuturor timpurilor]
După ce se scurge ziua asta după ce o să plecăm de la pasarelă o să vezi că sunt un om de cuvânt spune-mi și o să vin spune-mi și o să vin spune-mi și o să vin numără-ți copiii din burtă numără leagănele în care se dau numără de câte ori ți se învinețește […]
[contribuire] și [depășire]
contribuire subconștientul e singura problemă e creierul frustrarea că mă tot gândesc la un străin văzut la 8 dimineața în Constanța cea mai sangvină experiență ca într-un film wong kar wai creierul complice la situația asta uneori sper să te gândești ca un simplu neurotransmițător complice
[SiO4 ], [Armand Hammer] și [Exercițiu stevensian]
SiO4 cu aparenta transparență a venelor de cuarț să explicăm situația să căutăm sensul dar nu pe de-a-ntregul ci lăsând loc de interpretări între atomii cuvintelor trebuie să existe suficient spațiu în care să ne potrivim imaginile adunate cu fărașul ca niște firimituri sem
[e vremea monștrilor] și [încă o singurătate fără răspuns]
e vremea monștrilor un copac se trezește din morți și se cațără pe un munte de unde privește în jos răstignit: e vremea monștrilor (Ecoul: monștrilor, monștrilor…) unui leu îi cresc aripi și se suie îngerește la cer tolănit între stele-păpădii vuiește: e vremea balelor ce curg din gu
[de aici, totul se împuținează], [acum am învățat să iertăm tot] și [mașina de spălat curăță petele de memorie]
de aici, totul se împuținează cuvintele ne-au rămas în gât pietricelele din pantof ne zgârie poetul poate să scrie orice dar nu poezie am uitat hainele pe sârmă și a plouat am rămas în mijlocul sufrageriei am așteptat să vină un vânt și n-a venit o dorință să mă schimb și n-a venit o amin