III
(Constantin Abăluță) Cineva adaugă tăcere lacului din capătul străziiCineva adaugă tăcere odăii în care voi muriCum pot trăi printre zile atât de tăcute?De-atâta tăcere lacul se mărește tot mai multTăcerea dă gurii mele o nouă întrebuințareTăcerea sugerează o stea care nu se va naște n
II
(Constantin Abăluță) Un nenăscut poate omorî o stradă?Cimitirul străzilor se află într-un lac?Este același lac cu lacul nenăscuților?Este lacul alimentat de ploaia nenăscuților?Ori de apele freatice ale stelelor?Cum acționează tăcerea între două goluri de timp?Cum acționează timpul între d
POEM INFINIT
(Constantin Abăluță) lui Jacques Roubaud, Jacques Jouet și celorlalți ulipiști – Dlui. Prof. Solomon Marcus și multor, multor altor prieteni I Cineva pune tot mai mult timp între noiCum acționează timpul între doi vii?Cum acționează timpul între doi morți? >Cum acționează timpul între un viu
O familie fericită
(Constantin Abăluță) Familia noastră se compunedin tată, mamă și trei copii.Adică trei băieți, din care eusunt cel mai mare, am șapte ani.Imediat după mine, vine fratele mijlociu,de patru ani, iar apoi mezinul, de-abiadoi anișori. Mama are un fix:naște din doi în doi ani. Anul viitorar trebui să
ISTORIA UNUI HEMATOM
(Constantin Abăluță) Călcând greșit pe șina de tramvaidegetul cel mare mi s-a umplut de sângeși-o vară-ntreagă a emis semnaleca un radar dereglatveneau prieteni fiecare cu durerea luipăzeam împreună spații nebuloasestrăzi pe care buldozerul le-amesteca precummacaroaneleîn strachina ploioasă a
Casa cu trei copaci (mic roman geometric și sentimental)
(Constantin Abăluță) Pe strada Didițel există o casă așezată în mijlocul unei curți triunghiulare. Curtea are în fiecare colț al ei câte un copac diferit. La fațadă un tei și un castan, în fundul curții un plop.Păsările care vin în acești copaci sunt și ele diferite.Cei trei copii ai fami
Întâmplări telescopice
(Constantin Abăluță) M-am născut odată cu secolul XX. Mai am un an până ating mileniul. Numele meu e Nicolae Dabija. Capul mi-e încă sănătos, însă picioarele mi-s șubrede. Până în ’89 mi-au mai trăit părinții; dè, familie de longevivi. S-au stins brusc în zilele revoluției. I-am înmorm
Carino Bucciarelli – în traducerea lui Constantin Abăluță
Asvârle-mi zăpadă pe pantofipe haină pe pantaloni pe mănușiînlăuntrul lor nimeni nu tremură de frigtoată iarna ai frecventat un veșmânt golchipul mi l-am decupat anul trecutdin pagina întâi a unei reviste de modăpurtat de ceață am urmărit totul de suscât mi-ai părut de înțelegătoare în t
Carino Bucciarelli – traducere și grafică de Constantin Abăluță
În sertarul scrinuluigăsi o batistă spălată și călcată cu mare grijădouă pixuri cu pastă după atâția ani precis expirate (…) Pentru a citi tot articolul dă click aici.
Salcia și norii
(Constantin Abăluță) Nouă ziledacă stai și nu faci nimicnorii de pe cer se opresc o clipăapoi pornesc iarăși dar nu-i mai recunoștiatât sunt de schimbați (…) Pentru a citi tot articolul dă click aici.